AFECTIUNI RESPIRATORII CAUZATE DE FUMAT
Fumatul este considerat unul dintre principalii factori de risc din patologia adultului de peste 35 de ani. Efectele nocive ale acestuia sunt dependente de varsta de initiere, numarul de tigarete consumate pe zi, o anumita predispozitie genetica, dar si de existenta unor factori de risc asociati - munca in mediu toxic, teren imunodeprimat etc. La fel de periculos precum fumatul activ este si fumatul pasiv, care reprezinta inhalarea fumului expirat de un fumator, dar si a fumului emanat de tigarile aprinse.
La nivelul aparatului respirator, fumatul este implicat direct in aparitia afectiunilor respiratorii acute, a bolilor pulmonare cronice si a cancerului bronhopulmonar. Este demonstrat ca peste 20% dintre fumatori, dupa varsta de 45 de ani, au dezvoltat leziuni cronice de bronsita sau emfizem pulmonar, cu sau fara expresie clinica.
La nivelul structurilor pulmonare, fumul de tigara stimuleaza receptorii de iritatie, cauzand aparitia unei hiperreactivitati bronsice, cu acumulare de mucus si cu aparitia tabloului clinic al unui sindrom de obstructie bronsica. Simptomatologia clinica in acest caz este reprezentata de tuse cronica, seaca sau productiva, dispnee si infectii respiratorii repetate, in special in perioada sezonului rece. Pe baza acestor considerente, se recomanda vaccinarea adultilor cu boli pulmonare cronice anual, in perioada sezonului rece.
Fumul de tigara contine peste 4000 de substante cu efecte citotoxice, antigenice sau carcinogenice asupra corpului. In ultimii 20 de ani, s-a observat o crestere dramatica a numarului de cazuri de cancer bronhopulmonar, forme extrem de agresive cu o mortalitate foarte mare, in care principalii factori favorizanti sunt azbestul si hidrocarburile aromate policiclice din fumul de tigara. Riscul ca un fumator sa dezvolte aceste tipuri de cancer este de sapte ori mai mare decat la un nefumator, iar acest risc incepe sa scada dupa 15 ani de renuntare la fumat.
Fumatul si sarcina
Fumatul pasiv contribuie substantial la aparitia astmului bronsic si al rinitei alergice la copii, in special la cei expusi la fumul de tigara in primii doi ani de viata si la cei nascuti din mame fumatoare (substantele din fumul de tigara strabat bariera feto-placentara, astfel ca si fatul fumeaza odata cu mama).
Hemoglobina fetala are o afinitate mai mare fata de cea a adultului pentru monoxidul de carbon, iar nicotina are efect vasoconstrictor asupra circulatiei arteriale uterine si placentare. Din aceste cauze, bebelusii ale caror mame au fumat pe perioada sarcinii, au greutate mai mica la nastere, pot avea dificultati respiratorii, anomalii cardiace si sunt mai expusi riscului de moarte subita in primul an de viata. Acestia pot dezvolta in perioada copilariei pe langa afectiunile respiratorii amintite si tulburari de comportament, cea mai frecventa fiind tulburarea hiperactiva cu deficit de atentie (ADHD).
In cazul cuplurilor care isi doresc copii, este bine ca fumatul sa fie intrerupt cu circa 6 luni inainte de momentul conceptiei. Este cunoscut riscul mult mai mare al femeilor fumatoare de a avea sarcini ectopice, risc datorat substantelor care cresc spasticitatea trompelor uterine si a tonusului uterin. Consumul de tutun afecteaza si fertilitatea masculina prin scaderea numarului de spermatozoizi.
Afectiuni cauzate
Fumatul este considerat factor major de risc pentru aparitia bolii ulceroase, pentru incetinirea vindecarii, aparitia recidivei si pentru esecul terapiei medicamentoase. Complicatiile bolii ulceroase precum perforatia, penetratia sau hemoragia digestiva superioara sunt mult mai frecvente la fumatori. Nicotina, prin efectul sau vasoconstrictor, reduce fluxul sangvin la nivelul mucoasei digestive, ducand la scaderea mecanismelor de aparare, reducerea secretiei de mucus protector si la cresterea secretiei acide gastrice.
Pacientii fumatori cu ulcer peptic necesita concentratii mai mari de medicamente, iar terapia este de mai lunga durata. In plus, substantele continute in fumul de tigara actioneaza si asupra musculaturii netede din peretele colecistului, determinand o descarcare anormala a secretiei biliare in duoden, cu aparitia refluxului duodeno-gastric si gastro-esofagian.
Fumatul are un rol deosebit de important in carcinogeneza digestiva, astfel este dovedit ca azbestul favorizeaza aparitia cancerului gastric, iar nitrosaminele rezultate din combustia tutunului, predispun la cancer esofagian, laringian sau faringian.
Din pacate, fumarea tigarilor cu continut scazut de gudron “light” nu protejeaza impotriva riscurilor, acestea fiind la fel de nocive ca si tigarile normale. Fumatul este o problema de sanatate publica, fiind evidenta legatura stransa dintre tutun, cresterea morbiditatii si reducerea sperantei de viata
Dr. Andreia-Narcisa Puescu
Medic primar, medicina de familie
