PIERDERILE DE MEMORIE

• Problemele vasculare: atunci cand la creier nu ajunge o cantitate suficienta de sange, se produc mici accidente vasculare, ce influenteaza direct capacitatea de memorare;
• Auzul slabit - cine aude mai prost, memoreaza mai greu. Un aparat auditiv ajuta creierul, iar efectul se va vedea imediat;
• Boala Alzheimer - in acest caz, neuronii interactioneaza si se afecteaza reciproc, impiedicand functionarea lor normala;
• Pierderea de neuroni - multe boli ale batranetii sunt cauzate de pierderea numarului de neuroni sau a functionarilor acestora;
• Traumatismele - acestea pot fi cauzate de accidente sau de practicarea unor sporturi ce presupun loviri repetate asupra capului (precum boxul).

Impactul puternic asupra craniului va zdruncina creierul, ducand la lovituri ce se pot transforma in contuzii, iar de aici, in afectiuni permanente. In momentul impactului, adesea pacientul isi pierde memoria, deoarece creierul este scurcircuitat, cu toate ca tesutul inconjurator poate suplini zonele afectate. In cazul traumatismelor, aparentele pot fi inselatoare: ceea ce poate aparea o lovitura usoara poate juca un rol esential in pierderea memoriei pe termen lung. Acest lucru se intampla din cauza lichidului acumulat la nivelul creierului care s-a “oprit” in urma impactului cu un alt obiect.

Aceasta coliziune poate afecta invelisul care protejeaza neuronii in momentul in care creierul este proiectat din acea mare de lichid in cutia craniana. Mai mult, traumatismele minore se aculumeaza in timp, asa ca poti suferi pierderi de memorie chiar si dupa 24 de ani.

Pierderile de memorie implica schimbari chimice in structura creierului, care afecteaza capacitatea de a procesa, stoca si reaccesa informatia stocata. Totul incepe cu incapacitatea de a stoca informatii in memoria de scurta durata (atunci cand nu-ti amintesti un cuvant pe care l-ai auzit recent). Una dintre teoriile legate de motivul pentru care se produce acest lucru este ca toxinele create de colesterolul LDL (cel “rau”) consuma incet acel strat de grasime sanatoasa, care protejeaza neuronii.

Alti factori care conduc la pierderile de memorie sunt: stresul, afectiunile tiroidiene, diabetul, anxietatea si depresia.

In cazul Alzheimer, totul incepe cu uitarea. Initial este alterata memoria de scurta durata, apoi bolnavul uita evenimente majore sau lucruri recente legate de propria persoana, iar in final, se instaleaza dezorientarea si confuzia totala.

• Pentru a evita atacurile vasculare cerebrale (AVC), daca ai peste 40 de ani si acordul medicului tau, ia aspirina in fiecare zi. Aspirina previne inflamatiile arterelor si coagularea sangelui, ajutand in acelasi timp sangele si oxigenul sa ajunga la creier. De asemenea, pentru ca ajuta la mentinerea sanatatii arterelor, administrarea de aspirina reduce si cazurile de dementa si de Alzheimer. O doza zilnica de 162 mg de aspirina poate avea efect benefic pe termen lung;

• Antreneaza-ti creierul, la fel ca pe restul corpului. A mentine creierul activ din punct de vedere emotional si mintal inseamna a preveni pierderile de memorie. Evita rutina zilnica, invata mereu ceva nou, astfel incat sa pui la treaba zone ale creierului care nu sunt solicitate in mod obisnuit. Astfel este stimulat din plin procesul de formare de noi neuroni si dendrite (acea parte a neuronului care capteaza informatia de la neurotransmitatori).

Cu cat ai mai multe cunostinte, cu acat iti imbunatatesti capacitatea de invatare a creierului. La fel de importanta este si perseverenta: cu cat cauti sa-ti depasesti limitele, cu atat creierul devine mai istet, mai ager. Iti poti exersa creierul si imbunatati capacitatile cognitive chiar si in vacanta: studiezi harta rutiera a orasului sau pe cea de la metrou, inveti cum sa te orientezi intr-un spatiu, memorezi traseul pentru a sti cum sa te intorci inapoi etc. In plus, reduci si nivelul stresului negativ (distresul), factor nociv asupra sanatatii intregului organism, nu doar a creierului.

Exercitii de memorie:
- repetarea frecventa a numelui interlocutorilor,
- asocierea numelor cu imagini,
- dialogul si opiniile diferite,
- gruparea cifrelor si a notiunilor (in loc de 3-5-6-9-8-0-7-4, vei tine minte mai degraba 35-69-80-74),
- folosirea muzicii si a ritmului in procesul de invatare),
- legarea numerelor de miscarea in sine (memoria motorie inregistreaza succesiunea de miscari).

• Redu nivelul stresului negativ - din multe puncte de vedere, stresul este bun - fiind mecanismul fiziologic care ne tine in functiune. Problemele apar atunci cand hormonul stresului, cortizonul, atinge valori foarte mari, sub o presiune maxima exercitata de catre factorii externi. Miscarea, tehnicile de relaxare, socializarea, rasul si psihoterapia sunt metode eficiente prin care stresul negativ poate fi eliminat cu succes si pe termen lung. Meditatia de pilda, ajuta la mentinerea celulelor cerebrale si a functiilor memoriei, prevenind totodata stari precum depresia sau anxietatea;

• Imagineaza-ti lucruri frumoase. Visatul cu ochii deschisi pastreaza mintea flexibila, solicitand acea parte a creierului responsabila cu imaginatia. Astfel, el iese din cotidian, din rutina, iar functia cognitiva atinge cote maxime;

• Consuma din plin hrana pentru minte. In general, ceea ce dauneaza inimii, va dauna si creierului. Pericolul major il reprezinta grasimile saturate, care blocheaza arterele impiedicand irigarea optima si crescand riscul de AVC. La polul opus, acizii grasi Omega-3 ajuta deoarece mentin arterele curate si ajuta neurotransmitatorii. Mai mult, subalimentatia favorizeaza aparitia pierderilor de de memorie deoarece creierul nu mai dispune de suficienta energie.

• Nucile - contin grasimi monosaturate, care mentin arterele curate si cresc nivelul serotoninei, hormonul fericirii. Doza zilnica recomandata pentru a pastra un aport caloric echilibrat este de 30 mg (aprox. 12 nuci sau 24 de migdale);

• Pestele (in special somonul, somnul pitic si pestele alb) - contine acizi grasi Omega-3 care curata arterele si combat depresia, normalizand dispozitia (in special in cazul depresiei dupa nastere, cand mama poate ramane cu o carenta serioasa de acizi grasi, preluati de catre bebelus). Doza recomandata de acizi grasi este de 400 g, saptamanal (aprox. trei portii de marimea pumnului tau).

• Soia - contine proteine, fibre si grasimi sanatoase pentru inima si artere. Doza zilnica recomandata: o ceasca de cafea.

• Rosiile sau sosul de tomate - contin acid folic, licopen si alte substante nutrivitive, care intineresc arterele. Doza zilnica recomandata: 250 ml de suc;

• Uleiul de masline, nuci, peste, in sau avocado - contin acizi grasi monosaturati. 25% dintre caloriile zilnice trebuie sa provina din aceste grasimi sanatoase;

• Ciocolata neagra - creste nivelul de dopamina (unul dintre principalii neurotransmitatorii de la nivelul sistemului nervos) si furnizeaza flavonoizi, antioxidanti care mentin arterele tinere. Doza zilnica recomandata este de 30 g;

• Bauturile bogate in cofeina (cafeaua si ceaiul) - contin antioxidanti, cu efect tonic, benefic asupra neurotransmitatorilor, stimuland capacitatea mentala. Pentru oamenii sanatosi, doza zilnica recomandata este de 300 mg;

• Alimente bogate in vitamina B12 - carenta acestei vitamine dauneaza celulelor nervoase. Acest deficit se intalneste frecvent la fumatori si la alcoolici. Daca deficitul de B12 nu este depistat la timp, el poate determina tulburari nervoase ce se agraveaza treptat, de exemplu scleroza multipla - o boala cumplita a sistemului nervos, care se manifesta prin distrugerea progresiva a stratului protector de mielina al neuronilor, ceea ce provoaca paralizii si in final moartea.

Surse naturale de vitamina B12 sunt produsele animale: ficat, carne, pasari, oua si produse lactate (cu exceptia untului),  stridii, crustacee si crabi. Un supliment alimentar excelent este drojdia de bere. Doza zilnica recomanata: la copii - intre 1 si 3 micrograme pe zi; la adulti - intre 2 si 4 micrograme; la gravide si mame care alapteaza - pana la 5 micrograme.

• Alimente bogate in acid folic / vitamina B9 - carenta de acid folic este frecvent intalnita la persoanele in varsta, deoarece odata cu trecerea anilor scade capacitatea organismului de a asimila aceasta vitamina din mancare si, implicit, nivelul ei din corp. O doza zilnica de 800 mg de acid folic reduce in mod considerabil nivelul de homocisteina, aminoacid care dubleaza riscul de AVC si favorizeaza aparitia aterosclerozei premature a vaselor coronariene, cerebrale si periferice.

Surse naturale de acid folic sunt sparanghelul, andivele, varza de Bruxelles, mazarea, semintele de floarea-soarelui. Pentru cele mai bune rezultate, acidul folic se asociaza cu vitaminele B12 si B6. Carentele de vitamina B12, B6, B9 si C influenteaza in mod negativ capacitatea organismului de a produce coenzima Q10, o substanta cu un rol asemanator vitaminelor, prezenta in toate celulele corpului si cu rol esential in producerea energiei, in special in tesutul muscular si cel nervos.

• Vinul rosu - contine resveratrol, un flavonoid cu rol antioxidant, ce incetineste imbatranirea ADN-ului din mitocondrie, uzina de energie a celulei. Doza zilnica recomandata: la barbati - 2 pahare, la femei - 1 pahar.