Ulcerul gastroduodenal

ULCERUL GASTRODUODENAL

Ulcerul gastroduodenal este o afectiune digestiva frecventa, definita prin pierderea integritatii mucoasei (stratul intern al tubului digestiv) intr-o zona limitata a stomacului sau duodenului. Cauzele cele mai importante ale aparitiei ulcerului sunt infectia cu Helicobacter Pylori (in mai mult de doua treimi din cazuri) si ingestia de medicamente, dintre care aspirina si antiinflamatoarele nonsteroidiene neselective (de tipul Diclofenac, Indometacin, Piroxicam, Ibuprofen, medicamente frecvent folosite si accesibile fara reteta) sunt cele mai des implicate. H. Pylori si antiinflamatoarele produc peste 90% dintre ulcere, restul fiind rezultatul unor cauze mai rare.

  • Medicina

Rolul fumatului, al consumului de alcool, al stresului psihic, al alimentatiei neregulate, al condimentelor pare a fi doar unul de crestere a riscului si mbolnavirii la pacienti infectati cu H. Pylori sau consumatori de antiinflamatoare, si nu acela de cauza directa. Helicobacter Pylori este o bacterie adaptata la mediul acid gastric si care prin modificarile pe care le produce poate provoca aparitia gastritei, ulcerului gastric sau duodenal si a cancerului gastric. Totusi, la majoritatea celor infectati cu Helicobacter nu se produc leziuni. 

Transmitere H. Pylori

Raspandirea infectiei este mare, considerandu-se ca mai mult de jumatate din populatia globului este purtatoare a bacteriei, tarile subdezvoltate fiind cele mai afectate. Calea de transmitere este orala si este favorizata de igiena deficitara si de consumul de apa contaminata.

Pentru diagnosticarea infectiei cu Helicobacter sunt disponibile mai multe metode. Cea mai accesibila este determinarea prezentei anticorpilor impotriva bacteriei printr-un test care se efectueaza din sange venos.

De retinut ca repetarea acestui test dupa tratamentul de eradicare a bacteriei (pentru verificarea eficientei acestuia) nu este utila, intrucat anticorpii persista in sange timp de mai multe luni sau ani, chiar dupa un tratament care a eliminat microbul. Exista si alte metode de diagnostic, neinvazive (test respirator sau un test efectuat din materiile fecale) sau invazive (care necesita endoscopie si prelevarea unui mic fragment de mucoasa gastrica). 

Simptome

Manifestarea principala a ulcerului este durerea abdominala, in capul pieptului, calmata de antiacide sau antisecretorii gastrice.

In ulcerul duodenal durerea apare in general la 2-3 ore dupa masa si se amelioreaza la ingestia de alimente. Tot ulcerul duodenal se poate manifesta cu dureri nocturne. Durerea din ulcerul gastric apare in mod obisnuit imediat dupa masa. Totusi, corelatia dintre boala ulceroasa si durere nu este deloc o regula.

Durerea cu caracter asemanator celei din ulcer se poate intalni frecvent si in absenta oricaror leziuni gastrice sau duodenale, dupa cum poate sa apara si in alte boli - gastrite, duodenite, cancer gastric sau in afectiuni ale altor organe (si infarctul miocardic se poate manifesta prin dureri in epigastru). Mai mult, nu in toate cazurile de ulcer apar dureri abdominale, iar indeosebi la ulcerele produse de medicamente antiinflamatorii durerea poate fi absenta. 

Complicatii

O complicatie a ulcerului, care poate fi fatala si care necesita tratament de urgenta este hemoragia digestiva. Aceasta apare atunci cand ulcerul erodeaza un vas de sange. Hemoragia digestiva se manifesta prin eliminarea de scaune de culoare negru-inchis, moi sau/si prin varsaturi cu sange (fie sange proaspat, rosu, fie sange partial digerat care capata aspect negricios, asemanator cu zatul de cafea).

Alta complicatie severa o constituie perforatia ulcerului, produsa atunci cand ulcerul erodeaza toate straturile stomacului sau duodenului. Consecinta este peritonita, care produce dureri abdominale generalizate si intense. Un ulcer situat in apropierea pilorului (locul unde se face legatura intre stomac si duoden) poate produce in timp, datorita inflamatiei sau fibrozei, obstructia orificiului piloric. Consecinta este imposibilitatea alimentelor ingerate de a trece in duoden. Apar varsaturi abundente, frecvente.  

Diagnostic si tratament

Diagnosticul ulcerului se face prin endoscopie digestiva superioara, care vizualizeaza direct leziunea. Un alt avantaj al acestei metode este acela ca permite prelevarea de biopsii care ajuta la diferentierea unui ulcer gastric benign de un cancer gastric ulcerativ. Dezavantajul endoscopiei digestive il constituie faptul ca este o metoda de diagnostic invaziva si uneori mai greu tolerata de catre pacient. Durata unui examen endoscopic efectuat in scop diagnostic este de cateva minute. De mentionat ca endoscopia cu videocapsula, metoda mai usor tolerata de pacient, nu este utila pentru diagnosticul bolii ulceroase gastro-duodenale.

Metoda clasica de diagnostic al ulcerului, radiografia gastroduodenala dupa ingestie de bariu, si-a pierdut mult din importanta odata cu aparitia endoscopiei. Radiologia da adesea rezultate eronate si, in plus, este o metoda care presupune expunere la radiatii.

Tratamentul ulcerului gastroduodenal, in trecut predominant chirurgical, a devenit, odata cu descoperirea H. Pylori si cu aparitia antisecretoarelor gastrice, unul medical. Chirurgia este rezervata unor complicatii precum perforatia, stenoza pilorica sau hemoragia digestiva care nu s-a oprit in urma aplicarii unui tratament endoscopic. 

Endoscopia digestiva

Cand este indicata efectuarea endoscopiei digestive?

Pacientii care se prezinta cu dureri sugestive de ulcer pot fi investigati pentru prezenta Helicobacter si tratati in consecinta fara a fi neaparat necesara o endoscopie. Aceasta se impune totusi in unele cazuri, deoarece posibilitatea unei afectiuni grave - cancer digestiv - este ridicata: la pacientii de peste 45-55 de ani, la cei care au printre rude cazuri de cancere digestive, in cazul asocierii unei anemii (aceasta se manifesta prin astenie fizica, ameteli, paloare a pielii), a pierderii in greutate, a scaderii apetitului, a varsaturilor persistente, a dificultatilor la inghitire, a lipsei de raspuns la medicatia antiulceroasa.

Endoscopia poate avea si rol terapeutic, in cazul hemoragiei digestive, existand o serie de metode (injectare, metode termice sau mecanice) de oprire a sangerarii.   

Preventie

Masura cea mai la indemana este probabil evitarea folosirii medicamentelor antiiflamatoare in absenta unei indicatii ferme, stabilita de medicul specialist. Asocierea la antiiflamatorii a unor medicamente care diminueaza secretia acida gastrica duce la scaderea riscului de ulcer. Cum am vazut, infectia cu Helicobacter, factorul cel mai frecvent implicat in producerea bolii este consecinta unei igiene deficitare. De aici deriva posibilele masuri preventive.

Medicamentele antiacide, multa vreme singurele disponibile nu au in prezent un rol important in tratament, acestea oferind o ameliorare pasagera a durerii, dar rate scazute de vindecare a bolii.

Blocantele receptorilor H2, de tipul ranitidinei, famotidinei, nizatidinei etc. au fost urmatoarea clasa de medicamente antiulceroase intrate in uz, inlocuite in mare parte si ele de catre blocantii pompei de protoni, reprezentati de omeprazol, esomeprazol, pantoprazol, lansoprazol etc., medicamente ce sunt in prezent cele mai eficiente in tratarea ulcerului. In cazul frecvent al infectiei cu Helicobacter, este necesara administrarea de antibiotice asociat antisecretoarelor, cura de eradicare durand 7-10 zile.

Radu Ionescu
Medic Primar Gastroenerologie


Pareri

Pareri

Fii primul care posteaza un review pentru acest articol.

Adauga o parere

Co si o tomto článku myslíte vy?

1-5

1 2 3 4 5




Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile nepotrivite!