•  

M-M-R II inapoi la lista de termeni

Listeaza alfabetic: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Actiune terapeutica
M-M-R II ( vaccin cu virus viu rujeolic, urlian si rubeolic, MSD) este un vaccin viral viu destinat imunizarii impotriva rujeolei, oreionului si rubeolei. M-M-R II este un preparat steril liofilizat, obtinut din: (1) Attenuvax ( vaccin cu virus viu rujeolic, MSD) - linia mult atenuata a virus ului rujeolic, provenita din tulpina Edmonston atenuata de Enders, cultivata pe culturi celulare de ou embrionat; (2) Mumpsvax ( vaccin cu virus viu urlian, MSD) - tulpina Jeryl Lynn (nivel B) a virus ului urlian cultivata pe culturi celulare de ou embrionat; (3) Meruvax II ( vaccin cu virus viu rubeolic, MSD) - tulpina Wistar RA 27/3 a virus ului rubeolic viu atenuat cultivata pe culturi celulare umane diploide (Wi-38). Virusurile vaccin ului sunt aceleasi cu cele folosite la fabricarea Attenuvax ( vaccin cu virus viu rujeolic, MSD), Mumpsvax ( vaccin cu virus viu urlian, MSD) si Meruvax II ( vaccin cu virus viu rubeolic, MSD). Cele trei virus uri sunt amestecate inainte de a fi liofilizate. Acest produs nu contine con ser vanti. Vaccinul reconstituit este destinat administrarii subcutanate. Atunci cand se reconstituie conform indicatiilor, doza destinata injectarii este de 0,5 ml si contine echivalentul a nu mai putin de 1.000 DiCC50 (50% doze infectante ale culturilor celulare) ale virus ului rujeolic; 5.000 DiCC50 ale virus ului urlian; si 1.000 DiCC50 ale virus ului rubeolic. Fiecare doza de vaccin contine sorbitol (14,5 mg), fosfat sodic, sucroza (1,9 mg), clorura de sodiu, gelatina hidrolizata (14,5 mg), albumina umana (0,3 mg), ser bovin fetal ( 1 ppm), alti ingredienti tamponati si intermediari si aproximativ 25 mcg de neomicina. Acest produs nu contine con ser vanti.

Farmacologie clinica
Studiile clinice efectuate la 279 de copii triplu seronegativi, cu varsta intre 11 luni-7 ani, au demonstrat ca M-M-R II este deosebit de imunogenic si in general este bine tolerat. In aceste studii, la persoanele receptive, o singura injectie de vaccin induce anticorpi hemaglutino-inhibanti (HI) rujeolici in 95% din cazuri, anticorpi neutralizanti urlieni in 96% din cazuri si anticorpi HI rubeolici in 99% din cazuri. Com par ativ cu alte tulpini de vaccin rubeolic, tulpina rubeolica RA 27/3 din M-M-R II determina a par itia imediata, post- vaccin ala a unor titruri crescute de anticorpi HI, fixatori de complement si neutralizanti si induce a par itia unui profil extins de anticorpi circulanti, inclusiv anticorpi precipitanti anti-theta si anti-iota. Din punct de vedere imunologic, tulpina rubeolica RA 27/3 simuleaza infectia naturala mult mai bine decat alte virus uri vaccin ale rubeolice. Titrurile crescute si profilul extins de anticorpi indusi de vaccin ul cu tulpina RA 27/3 de virus rubeolic par sa fie corelate cu rezistenta crescuta la reinfectiile subclinice cu virus salbatic si asigura o incredere mai mare pentru imunitatea de lunga durata. Dupa administrarea de M-M-R II, s-a aratat ca vaccin ul induce titruri de anticorpi care persista peste 11 ani.

Indicatii si administrare
M-M-R II este indicat pentru imun izarea simultana a persoanelor in varsta de 15 luni sau mai mult impotriva rujeolei, oreion ului si rubeolei. Se recomanda o a doua doza de M-M-R II sau vaccin rujeolic monovalent (vezi Re vaccin are). Datorita prezentei in circulatie a anticorpilor rujeolici reziduali de origine materna, copii sub 15 luni pot sa nu raspunda la componenta rujeolica din vaccin , cu cat copilul are o varsta mai mica, cu atat probabilitatea seroconversiei este mai scazuta. In zonele izolate geografic sau pentru alte populatii relativ inaccesibile pentru care programele de imun izare sunt dificil de efectuat din punct de vedere logistic, si in grupurile populationale la care infectia naturala cu rujeola poate aparea intr-o proportie semnificativa la sugarii sub 15 luni, poate fi de dorit vaccin area sugarilor la o varsta mai timpurie. Sugarii cu varsta sub 12 luni, vaccin ati in aceste situatii, trebuie re vaccin ati dupa ce implinesc varsta de 15 luni. Cei mai multi sugari cu varsta intre 12-14 luni raspund promt, insa poate fi necesar un rapel la intrarea in scoala sau mai tarziu, pentru a preveni cazurile de imbolnavire a acestora. Exista cateva dovezi care sugereaza faptul ca, copii imun izati la varsta de sub 1 an pot sa nu dezvolte titruri sustinute de anticorpi la re imun izarea ulterioara. Avantajul protectiei timpurii trebuie pus in balanta cu posibilitatea ca re imun izarea sa nu determine un raspuns adecvat. Copii ne imun izati anterior proveniti din femei gravide receptive trebuie sa primeasca vaccin rubeolic viu atenuat, deoarece un copil imun izat va prezenta un risc probabil mai redus de a contacta rubeola naturala si de a introduce virus ul in familia sa. Persoanele care calatoresc in strainatate, in cazul in care nu sunt imun i, pot contacta rujeola , oreion sau rubeola si pot importa aceste afectiuni in tara lor. De aceea, inainte de calatoriile internationale, indivizii cunoscuti a fi receptivi la una sau mai multe dintre aceste afectiuni pot primi fie un singur antigen vaccin al (rujeolic, urlian sau rubeolic), fie un vaccin antigen ic corespunzator. Totusi, este de preferat administrarea de M-M-R II la persoanele probabil receptive la oreion si rubeola ca si la rujeola ; si daca un singur antigen vaccin al rujeolic nu este disponibil imediat, calatorii trebuie sa primeasca M-M-R II indiferent de statusul lor imun la oreion sau rubeola . Adolescente si femei adulte neinsarcinate: imun izarea adolescentelor si femeilor adulte neinsarcinate, dar care pot deveni gravide, cu vaccin cu virus rubeolic viu atenuat este indicata daca sunt respectate anumite conditii (vezi mai jos, precum si la Precautii). Vaccinarea femeilor receptive aflate in perioada de postpubertate confera protectie individuala impotriva contactarii ulterioare in timpul sarcinii a infectiei rubeolice, protectie ce va preveni infectarea fatului si afectiunile consecutive datorate rubeolei congenitale. Femeile care pot deveni gravide trebuie sfatuite sa evite sarcina timp de 3 luni dupa vaccin are si de asemenea, trebuie informate care sunt motivele pentru care se impune aceasta precautie1. Se recomanda ca receptivitatea la rubeola sa fie determinata prin teste serologice inainte de imun izare2 Daca se constata imun itate, prin evidentierea unui titru de anticorpi specifici rubeolici de 1:8 sau mai mare (testul de inhibitie a hemaglutinarii), vaccin area nu este necesara. Malformatiile congenitale a par in pana la 7% din toate nasterile cu feti vii. Posibilitatea ca dupa vaccin are sa apara astfel de malformatii poate fi interpretata eronat, in special daca statusul anterior de imun itate la rubeola a persoanelor vaccin ate nu este cunoscut. Femeile aflate in perioada de postpubertate trebuie informate de aparitia frecventa, la 2-4 saptamani dupa vaccin are, a artralgiei si/sau artritei care in general sunt autolimitate (vezi "Reactii adverse"). Femei aflate in perioada pospartum: In multe cazuri, s-a demonstrat ca este avantajoasa vaccin area imediata, in perioada postpartum, a femeilor receptive la rubeola (vezi "Mame care alapteaza"). Re vaccin are: Copii vaccin ati prima oara la o varsta mai mica de 12 luni, trebuie re vaccin ati la varsta de 15 luni. Un numar de autoritati nationale, guvernamentale care se ocupa de vaccin ari, Academia Americana de Pediatrie (AAP), precum si Comisia de Experti in Aplicarea imun izarii (CEAi) au enuntat recomandarile pentru re vaccin area rujeolica de rutina, precum si cele pentru controlul reimbolnavirilor de rujeola 3.

Vaccinurile disponibile pentru re vaccin are includ vaccin ul rujeolic monovalent Attenuvax ( vaccin viu cu virus rujeolic, MSD) si vaccin urile polivalente continand virus rujeolic de ex., M-M-R II, M-R-VAXII ( vaccin viu cu virus rujeolic si rubeolic, MSD), M-M-VAX ( vaccin viu cu virus rujeolic si urlian, MSD). Daca prevenirea izbucnirilor sporadice de rujeola este singurul obiectiv, re vaccin area cu vaccin rujeolic monovalent trebuie luata in considerare (vezi informatiile de prescriere corespunzatoare). Daca exista de asemenea preocupari legate de statusul imun la oreion sau rubeola , trebuie luata in considerare re vaccin area cu vaccin monovalent sau polivalent corespunzator dupa consultarea informatiilor de prescriere respective. Administrarea unor doze inutile de vaccin este cel mai bine evitata prin pastrarea documentatiei scrise de vaccin are si prin distribuirea unei copii fiecarui parinte (tutore) al carui copil a fost vaccin at. Administrarea cu alte vaccin uri: M-M-R II trebuie administrat cu o luna inainte sau dupa administrarea altor vaccin uri. Totusi, au fost folosite si alte scheme. De exemplu, AAP a notificat faptul ca, atunci cand pacientul nu poate reveni pentru vaccin are, unii practicieni prefera sa administreze intr-o singura zi DTP, VPO si M-M-R ii. In aceste cazuri, administrarea de DTP si M-M-R II trebuie facuta in zone diferite si cu seringi separate. CEAI recomanda administrarea simultana de rutina a M-M-R II, DTP si VPO sau vaccin polio inactivat (VPI) la toti copii 15 luni care indeplinesc conditiile pentru primirea acestor vaccin uri pe baza faptului ca prezinta raspunsuri echivalente de anticorpi si frecventa reactiilor adverse nu creste semnificativ din punct de vedere clinic atunci cand DTP, M-M-R II si VPO sau VPI sunt administrate fie simultan in zone diferite, fie separat4.

Administrarea de M-M-R II la 15 luni urmata la 18 luni de DTP si VPO (sau VPI), ramane o alternativa acceptabila, in special la copii ai caror apartinatori sunt cunoscuti a respecta si alte recomandari de sanatate.

Contraindicatii
M-M-R II nu se administreaza femeilor gravide; in prezent, nu se cunosc posibilele efecte ale vaccin ului asupra dezvoltarii fetale. Daca s-a initiat vaccin area femeilor aflate in postpubertate, sarcina trebuie evitata in urmatoarele 3 luni dupa vaccin are (vezi "Precautii", "Sarcina"). Reactii anafilactice sau anafilactoide la neomicina (fiecare doza de vaccin reconstituit contine aproximativ 25 mcg de neomicina). Antecedente de reactii anafilactice sau anafilactoide la oua (vezi "Hipersensibilitatea la oua"). Orice afectiune respiratorie febrila sau alte infectii febrile active. Tuberculoza activa netratata. Pacienti care primesc terapie imunosupresiva. Aceasta contraindicatie nu se aplica pentru pacientii care primesc corticosteroizi ca terapie de substitutie, de ex., in boala Addison. Persoane cu discrazie sanguina, leucemie, limfoame de orice tip sau alte neoplasme maligne care afecteaza maduva osoasa sau sistemul limfatic. Status de imunodeficienta primara sau dobandita, inclusiv pacienti imunodeprimati prin asocierea cu SIDA sau alte manifestari clinice ale unor infectii cu virusuri umane imunodeficiente; deficiente celulare imune; si status de hipogamaglobulinemie sau disgamaglobulinemie. Persoane cu antecedente familiale de imunodeficienta congenitala sau ereditara, pana cand se demonstreaza starea imuna a potentialului primitor de vaccin . Hipersensibilitatea la oua: Vaccinul viu rujeolic si vaccin ul viu urlian sunt obtinute in culturi celulare de ou embrionat. Nu trebuie vaccin ate persoanele cu antecedente anafilactice, anafilactoide sau ale altor reactii imediate (de ex., urticarie, tumefactia cavitatii bucale si a gatului, dificultati de respiratie, hipotensiune sau soc) consecutive ingestiei de ou. Exista dovezi care arata ca persoanele care au alergie la ou, alergie care nu este de natura anafilactica sau anafilactoida, nu prezinta un risc crescut. Astfel de persoane pot fi vaccin ate in maniera uzuala. Nu exista nici o dovada care sa arate ca persoanele alergice la pui sau pene prezinta un risc crescut de aparitie a unor astfel de reactii la administrarea vaccin ului.

Precautii generale
In cazul aparitiei unei reactii anafilactice sau anafilactoide este necesar ca tratament ul corespunzator inclusiv epinefrina, sa fie disponibil imediat. Administrarea de M-M-R II impune precautii speciale la persoanele cu antecedente individuale sau familiale de convulsii, cu antecedente de afectiuni cerebrale sau la cei aflati in orice alta situatie in care stresul datorat febrei trebuie evitat. Medicul trebuie sa fie atent la cresterea temperaturii ce poate aparea dupa vaccin are (vezi "Reactii adverse"). Copii si adultii tineri cunoscuti a fi infectati cu virus uri umane imunodeficiente, insa fara manifestari clinice imunosupresive evidente pot fi vaccin ati; totusi persoanele vaccin ate trebuie urmarite indeaproape pentru expunerea la afectiunile prevenite de vaccin , deoarece imunizarea poate fi mai putin eficienta comparativ cu persoanele neinfectate. In cazuri selectate, poate fi indicata confirmarea titrurilor de anticorpi circulanti, aceasta fiind un indicator pentru initierea unor masuri protective corespunzatoare, inclusiv imunoprofilaxie daca imunitatea a scazut la niveluri non-protective.

Dupa transfuzii de sange sau plasma sau dupa administrarea de imunoglobuline serice umane, vaccin area trebuie amanata pentru cel putin 3 luni. La majoritatea indivizilor receptivi, la 7-28 de zile dupa vaccin are a aparut excretia unei mici cantitati de virus rubeolic viu atenuat prin nas sau gat. Nu exista nici o dovada care sa indice ca virus ul excretat dupa cum s-a aratat anterior, este transmis la persoanele receptive care vin in contact cu indivizii vaccin ati. Prin urmare, transmiterea prin contact personal apropiat, chiar daca este acceptata ca o posibilitate teoretica, nu este privita ca avand un risc semnificativ. Totusi, transmiterea la sugari prin laptele de mama, a virus ului din vaccin ul rubeolic a fost confirmata (vezi Mame care alapteaza). Nu exista rapoarte referitoare la transmiterea virus urilor vii atenuate rujeolice sau urliene de la persoanele vaccin ate la contactii receptivi. S-a raportat ca vaccin urile vii atenuate cu virus rujeolic, urlian si rubeolic administrate separat pot determina o depresie temporara a sensibilitatii tegumentare la tuberculina. De aceea, daca trebuie facut un test la tuberculina, el trebuie efectuat fie inainte, fie simultan cu M-M-R II. Copii care primesc tratament pentru tuberculoza nu au prezentat exacerbarea afectiunii atunci cand au fost imunizati cu vaccin viu cu virus rujeolic; pana in prezent nu au fost raportate studii legate de efectele vaccin arii cu virus rujeolic la copii cu tuberculoza netratata. La fel ca pentru oricare vaccin , vaccin area cu M-M-R II poate sa nu determine seroconversia a 100% din persoanele receptive care au primit vaccin ul.

Sarcina si alaptare
Sarcina: Nu au fost realizate studii cu M-M-R II legate de reproducerea la animale. De asemenea, nu se cunoaste daca M-M-R II poate dauna fatului atunci cand este administrat la femei gravide sau daca poate afecta capacitatea de reproducere. De aceea, vaccin ul nu trebuie administrat la femei gravide; mai mult, sarcina trebuie evitata timp de 3 luni dupa vaccin are (vezi "Contraindicatii"). Atunci cand consulta femeile vaccin ate din neglijenta atunci cand erau gravide sau care au devenit gravide in primele 3 luni dupa vaccin are, medicul trebuie sa cunoasca urmatoarele: (1) Urmarirea timp de 10 ani a peste 700 de femei gravide care au primit vaccin rubeolic in cele 3 luni anterioare sarcinii sau in cele 3 luni dupa conceptie (din care 189 femei au primit tulpina Wistar RA 27/3), a aratat ca nici unul dintre nou-nascuti nu a prezentat anomalii compatibile cu sindromul de rubeola congenitala; (2) Desi virus ul urlian este capabil sa infecteze placenta si fatul, nu exista nici o dovada care sa arate faptul ca determina malformatii congenitale la oameni. De asemenea, s-a aratat ca virus ul din vaccin ul urlian infecteaza placenta , insa virus ul nu a fost izolat din tesuturile fetilor proveniti din mame receptive care au fost vaccin ate si carora li s-a practicat in mod facultativ intrerupere de sarcina; si (3) Rapoartele au indicat o crestere a riscului fetal atunci cand rujeola este contactata in timpul sarcinii in mod natural. Cresterea ratei de avort spontan, de nastere a unui copil mort, de aparitie a unor defecte congenitale si de prematuritate, a fost observata ulterior dupa rujeola prin infectie naturala aparuta in timpul sarcinii. Nu exista studii adecvate realizate in timpul sarcinii cu o tulpina (atenuata) de vaccin cu virus rujeolic. Totusi, este prudent de a fi preveniti de faptul ca tulpina virus ului din vaccin este capabila, de asemenea, sa induca reactii adverse fetale. Mame care a lapte aza: Nu se cunoaste daca vaccin ul cu virus rujeolic sau urlian este secretat in lapte le uman. Studii recente au aratat ca in postpartum, femeile, aflate in perioada de lactatie, imunizate cu vaccin rubeolic viu atenuat pot secreta virus ul in lapte si pot sa-l transmita sugarilor prin alimentatia la san. Nici unul dintre sugarii pentru care infectia rubeolica a fost demonstrata serologic nu a fost expus imbolnavirii severe; totusi, atunci cand a contactat rubeola , unul dintre sugari a prezentat o afectare clinica tipica moderata. Sunt necesare precautii atunci cand M-M-R II este administrat la mame care a lapte aza.

Reactii adverse
Reactiile adverse asociate cu folosirea M-M-R II sunt cele care au fost raportate dupa administarea vaccin urilor monovalente: Reactii adverse comune: Arsuri si/sau intepaturi de scurta durata la locul injectarii. Reactii adverse ocazionale: Ale organismului ca intreg: Febra (38,3 grade Celsius sau mai mult); Tegumente: Rash, de obicei minim insa poate fi generalizat. In general, febra, rash-ul sau ambele a par intre a 5-a si a 12-a zi. Reactii adverse rare: Ale organismului ca intreg: Reactii locale usoare cum ar fi eritem , induratie si sensibilitate; dureri in gat, indispozitie. Digestive: Parotidita, greata, voma, diaree. Hematologice/Limfatice: Limfadenopatie regionala, trombocitopenie, purpura. Hipersensibilitate: Reactii alergice cum ar fi edem si eritem la locul injectarii, reactii anafilactice sau anafilactoide, urticarie. Musculoscheletale: Artralgie si/sau artrita (de obicei tranzitorii si rareori cronice - vezi mai jos), mialgie. Sistem nervos/Psihiatrice: Convulsii febrile la copii, convulsii afebrile, cefalee, vertij, par estezii, poli nevrita , sindrom Guillan-Barre, ataxie. Encefalita/encefalopatia a fost raportata la aproximativ un caz din 3 milioane de doze administrate. In nici unul din cazuri nu s-a dovedit ca reactiile a par ute au fost cu adevarat cauzate de vaccin . Riscul unor astfel de afectiuni neurologice severe dupa administrarea de vaccin cu virus rujeolic viu ramane deosebit de redus com par ativ cu encefalita si encefalopatia a par ute dupa rujeola prin infectie naturala (1 caz la 2000 de cazuri raportate). Tegumente: Eritem multiform. Ale analizatorilor: Forme de nevrita optica inclusiv nevrita retrobulbara, papilita si retinita; par alizie oculara, otita medie, surzenie de cauza nervoasa, conjunctivita. Urogenitale: Orhita. La copii care nu au prezentat antecedente de rujeola prin infectie naturala, insa au primit vaccin rujeolic, s-a raportat pan encefalita subacuta sclerozanta (PESS). Unele cazuri au fost rezultatul nediagnosticarii rujeolei in primii ani de viata sau posibil, au fost datorate vaccin arii rujeolice. Pe baza estimarilor nationale de distribuire a vaccin ului rujeolic, asocierea cazurilor de PESS cu vaccin area rujeolica este de aproximativ 1 caz la 1 milion de doze de vaccin distribuite. Aceasta incidenta este deosebit de redusa com par ativ cu cea datorata asocierii cu rujeola prin infectie naturala (6-22 de cazuri de PESS la 1 milion de cazuri de rujeola ). Rezultatele studiului retrospectiv de control al cazurilor, realizat de Centrul pentru Controlul Imbolnavirilor, sugereaza ca efectele generale ale vaccin ului rujeolic protejeaza impotriva PESS prin prevenirea a par itiei rujeolei cu riscul sau inerent, crescut de PESS. Reactiile locale caracterizate prin tumefiere marcata, eritem si vezicule determinate la locul injectarii de administrarea vaccin ului cu virus rujeolic viu atenuat si reactiile sistemice incluzand rujeola atipica, au a par ut la persoanele care au primit anterior vaccin rujeolic inactivat. In studiile clinice, M-M-R II nu a fost administrat in astfel de situatii. Rareori, au fost raportate reactii mult mai severe care au necesitat spitalizare, acestea incluzand prelungirea febrei si extinderea reactiilor locale. Dupa administrarea de vaccin rujeolic, paniculita a fost rareori raportata. Artralgia si/sau artrita (de obicei tranzitorii si rareori cronice) si poli nevrita , caracteristice pentru rubeola prin infectie naturala, prezinta o frecventa si severitate care variaza in functie de varsta si sex, fiind intalnite cel mai frecvent la femei adulte si cel mai putin frecvent la copii in prepubertate. Artrita cronica a fost asociata cu rubeola prin infectie naturala si a fost asociata cu persistenta virus ului si/sau a antigenului viral in tesuturile organismului, de unde poate fi izolat. Numai rareori cei care au primit vaccin ul au prezentat simptome cronice la nivelul articulatiilor. Dupa vaccin area copiilor, reactiile a par ute la nivelul articulatiilor sunt rare si in general de scurta durata. La femei, rata de incidenta a artritei si artralgiei este in general mai mare decat cea intalnita la copii (copii: 0-3%; femei: 12-20%), iar reactiile par sa fie mai accentuate si de durata mai lunga. Simptomele pot persista luni sau, in cazuri rare, ani. Incidenta reactiilor care a par la adolescente par e a fi intermediara intre cea obsevata la copii si cea de la femei adulte. Chiar si la femei mai in varsta (35-45 ani) aceste reactii sunt in general bine tolerate si rareori interfereaza cu activitatile normale. Astfel de reactii a par mult mai putin frecvent dupa re vaccin are decat dupa vaccin area primara.

Posologie si mod de administrare
Pentru administrare subcutanat a; nu se injecteaza intravenos. Doza de vaccin este aceeasi pentru toate persoanele. Volumul total al unui flacon cu o doza de vaccin reconstituit (aproximativ 0,5 ml) se va injecta subcutanat , preferabil in regiunea superioara externa a bratului. Imunoglobulina (IG) nu se administreaza concomitent cu M-M-R. In timpul transportului, pentru a nu isi pierde eficacitatea, vaccin ul trebuie pastrat la o temperatura
 

Media - Spoturi TV
Help Net Info
  • Gaseste o farmacie Help Net
  • Cauta termen medical
  • Cauta prospect medicament
  • Farmacii cu punct de Prim Ajutor
Calculator sarcina

Introduceti in spatiile alaturate data de inceput a ultimei menstruatii si durata medie a ciclului menstrual.

Durata ciclului menstrual

Calculeaza