•  

Prevenirea bolilor cardiovasculare

Prevenirea bolilor cardiovasculare

Introducere

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezinta o treime din numarul total de decese la nivel mondial si necesita un consum crescut de resurse in toate sistemele medicale actuale. Pana in 2020, se estimeaza ca BCV vor deveni principala cauza de handicap. La fiecare doua secunde survine un deces ca rezultat al BCV, un atac de cord la fiecare cinci secunde si un atac cerebral la fiecare sase secunde.

Termenul de boli cardiovasculare se refera la o multitudine de boli care afecteaza inima si vasele de sange - hipertensiunea arteriala, boala cardiaca ischemica, boala arteriala periferica, ateroscleroza, boli cardiace congenitale, unele aritmii etc.

Riscul de aparitie a unui eveniment cardiovascular major (infarct miocardic, accident cerebral, deces) creste prin existenta unuia sau mai multor factori de risc cardiovasculari bine definiti, care pot fi impartiti in doua grupe: 

1.  nemodificabili, care nu pot fi influentati sau tratati, cum sunt varsta, sexul, mostenirea genetica a fiecarui individ (ereditatea) 
2. modificabili, care pot fi influentati, cum sunt hipertensiunea, dislipidemia (niveluri crescute ale colesterolului si trigliceridelor), diabetul / perturbari ale tolerantei la glucoza, fumatul, obezitatea, lipsa activitatii fizice, microalbuminuria sau RFG<60ml/min (boala a rinichiului diabetic).
     
Asocierea mai multor factori dintre cei mentionati anterior creste riscul de a dezvolta, intr-un timp mai lung sau mai scurt, o afectiune cardiovasculara; cu cat se asociaza mai multi factori de risc la un singur individ, cu atat riscul cardiovascular este mai mare. Medicul dumneavoastra curant sau chiar dumneavoastra puteti calcula riscul de aparitie a unui eveniment cardiovascular fatal intr-o perioada de 10 ani, cu ajutorul unei riscograme SCORE, care ia in consideratie sexul, tensiunea arteriala sistolica, statusul de fumator/nefumator, raportul colesterol total / HDL colesterol.

Ce putem face ca sa prevenim evenimentele cardiovasculare majore si sa avem un risc SCORE cat mai mic? Cum asupra factorilor de risc nemodificabili nu avem cum sa intervenim, nu ne ramane decat sa-i influentam pe cei modificabili.

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala cresterea valorilor tensionale peste 140/90 mm Hg - impune administrarea zilnica, permanenta, a medicatiei prescrise; medicamentele se iau la aceeasi ora, fara a intrerupe tratamentul cand mergeti la analize sau la o consultatie medicala; pot exista variatii tensionale in diferite momente ale zilei, tensiunea fiind influentata de stres, consum de cafea, fumat, mancarea sarata, efort fizic etc.

Tensiunea se masoara dupa 10 minute de repaus si poate fi diferita in pozitie culcata, sezand pe scaun sau stand in picioare; de asemenea poate fi diferita la un brat fata de celalalt.

Tensiunea arteriala are doua componente:
• Tensiunea sistolica- reprezinta presiunea sangelui asupra peretilor arteriali cand inima se contracta si pompeaza sangele in aorta
• Tensiunea diastolica- reprezinta presiunea sangelui asupra peretilor arteriali cand inima se relaxeaza intre doua contractii. Se considera hipertensiune arteriala cresterea constanta peste 140/90 mm Hg a tensiunii arteriale, la masuratori consecutive, pe parcursul a 1-2 saptamani.

top

Diabetul zaharat

Diabetul zaharat - valorile normale ale glicemiei, dimineata , pe nemancate, sunt intre 80-110 mg/dl.

Diabetul este de 2 tipuri:

1. DZ tip I, cu debut inainte de 40 ani, care necesita tratament cu insulina,
2. DZ tip II, cu debut la 40-50 ani, tratat cu antidiabetice orale, dar care poate evolua catre diabet zaharat tip II insulinonecesitant, pancreasul nefiind capabil sa secrete insulina necesara reglarii corecte a glicemiei.

Simptomele diabetului sunt: senzatia de sete si gura uscata, consumul de lichide in cantitate mare 3-4 litri/zi, urinatul des si in cantitate mare.

Diabetul se poate mosteni si trebuie ca persoanele care au in familie diabetici (rude de gradul I) sa-si faca controlul glicemiei mai des.

Diabetul poate determina in timp urmatoarele complicatii:
1. afectarea sistemului nervos-neuropatia diabetica;
2. afectarea oculara - retinopatia diabetica;
3. afectarea sistemului arterial- arteriopatia obliteranta periferica;
4. afectarea renala-nefropatia diabetica;
5. afectarea cardiaca-hipertensiune arteriala, infarct miocardic, boala cardiaca ischemica;
6. afectarea cerebrala- accidenta vascular cerebral sau accident ischemic tramzitor.
top

Dislipidemia

Dislipidemia - alterarea metabolismului grasimilor- se caracterizeaza prin modificarea valorilor colesterolului total, HDL colesterolului, LDL colesterolului si trigliceridelor.


Dislipidemia poate avea o cauza genetica sau poate fi secundara altor afectiuni (obezitate, diabet zaharat, afectiuni tiroidiene-hipotiroidismul, boli hepatice, renale etc).

Cel mai important este sa controlam nivelul LDL colesterolului, care nu trebuie sa depaseasca   100 mg/dl, iar in cazul celor cu factori de risc multiplii (DZ, AVC, boli cardiovasculare) nu trebuie sa fie mai mare de 70 mg/dl.

Trigliceridele nu trebuie sa depaseasca 150 mg/dl. In acest sens trebuie sa nu consumam alimente bogate in grasimi, sa evitam consumul de dulciuri, sa facem zilnic miscare, sa scadem in greutate (daca este necesar) si nu in ultimul rand, sa urmam tratamentul cu statine, prescris de medic.
 
top

Obezitatea

Obezitatea - acumularea de tesut adipos in exces, este evaluata cu ajutorul indicelui de masa corporala (IMC), definit ca raportul dintre greutate si patratul taliei. Iata cateva valori ale IMC:    

 
IMC sub 18.5 - sunteti o persoana subponderala 
IMC intre 18.5 si 24.9 - sunteti o persoana normala 
IMC intre 25.0 si 29.9 - sunteti o persoana supraponderala 
IMC intre 30.0 si 34.9 - sunteti o persoana cu obezitate clasa I 
IMC intre 35.0 si 39.9 - sunteti o persoana cu obezitate clasa II 
IMC mai mare ca 40.0 - sunteti o persoana cu obezitate morbida 
Indicele de masa corporala nu tine cont de cantitatea de grasime din corpul unei persoane si deci nu poate da valori precise pentru atleti, culturisti sau pentru persoanele care au o masa musculara mare. De asemenea valoarea IMC-ului nu poate fi precisa pentru femeile insarcinate, femeile care alapteaza sau pentru persoanele cu varste peste 60 de ani, deoarece oasele cantaresc mai putin pe masura ce se inainteaza in varsta.
 
Obezitatea poate fi consecinta tulburarilor metabolice sau repercursiunea unui stil de viata necorespunzator si este cel mai adesea asociata cu diabetul zaharat, hipertensiunea si dislipidemia.
 
O crestere a BMI cu peste 35 Kg/m2 dubleaza morbiditatea si mortalitatea comparativ cu cei cu BMI normal. Incidenta mortii subite fara cauza decelabila la autopsie este de 40 ori mai mare la obezi.
 
Lipsa activitatii fizice - sedentarismul - se asociaza cu risc crescut de boala cardiaca ischemica; activitatea fizica moderata 30-60 minute/zi,  5 zile/saptamana scade mortalitatea cardiovasculara prin scaderea riscului de ateroscleroza (scade tensiunea arteriala, scade LDL colesterolul si creste HDL colesterolul, creste sensibilitatea tesuturilor la insulina, previne trombozele si diabetul zaharat).
top

Microalbuminuria

Microalbuminuria sau RFG<60ml/min (boala a rinichiului diabetic) - Boala Cronica de Rinichi este definita ca leziune renala persistenta (durata mai mare de 3 luni) si/sau reducerea persistenta a functiei renale (RFG<60ml/min/1,73 m2 – durata mai mare de 3 luni), indiferent de etiologie.

Conform estimarilor specialistilor, diabetul determina o crestere de aproximativ 12 ori a riscului de boala cronica de rinichi stadiu 5 (stadiu terminal).

Gradul de afectare a functiei renale la persoanele diagnosticate cu diabet creste progresiv in timp, de la 7,3% in momentul diagnosticarii diabetului, pana la 17,3% dupa 5 ani de la diagnostic, ajungand dupa 10 ani la 24,9% si dupa 15 ani la 28% .


Riscul pacientului cu afectare renala ramane unul cardiovascular, in toate cele 5 stadii ale bolii cronice de rinichi, cea mai frecventa cauza de mortalitate in randul pacientilor fiind cea cardiovasculara.
top

Fumatul

Fumatul - are efect aditiv fata de ceilalti factrori de risc cardiovascular. Fumatorii isi asuma riscul de a face mai frecvent ca nefumatorii cardiopatie ischemica, arteriopatie obliteranta periferica, anevrism aortic, accident vascular cerebral, hipertensiune arteriala, ateroscleoza. Riscul unui barbat cu varsta intre 35 si 40 de ani de a suferi un infarct miocardic non-letal este de 4 ori mai mare daca este fumator. In cazul femeilor, riscul este de 5 ori mai mare pentru cele care fumeaza.

Importanta factorilor de risc cardiovasculari reiese si din faptul ca bolile cardiovasculare reprezinta 62% din cauzele de mortalitate in Romania. 

  
Medicul, impreuna cu dumneavoastra, va poate ajuta sa faceti investigatiile necesare pentru diagnosticarea precoce a bolilor cardiovasculare si pentru adoptarea unei atitudini terapeutice corecte fata de factorii de risc cardiovascular.
   
Dr. Dinu Iulian
Medic primar - Medicina de familie
top

Postat in :

Afectiuni cardiovasculare

Data:

04-04-2013

Ce parere au cititorii

Nici un comentariu

Adauga un comentariu

Media - Spoturi TV
Help Net Info
  • Gaseste o farmacie Help Net
  • Cauta termen medical
  • Cauta prospect medicament
  • Farmacii cu punct de Prim Ajutor
Calculator sarcina

Introduceti in spatiile alaturate data de inceput a ultimei menstruatii si durata medie a ciclului menstrual.

Durata ciclului menstrual

Calculeaza