KARISSA X 21DJ

AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATA NR. 11853/2019/01-02

Prospect: Informatii pentru utilizator

KARISSA 75 micrograme/20 micrograme drajeuri

gestoden/etinilestradiol

Aspecte importante care trebuie cunoscute despre contraceptivele hormonale combinate (CHC):

• Acestea sunt unele dintre cele mai eficace metode contraceptive reversibile daca sunt utilizate corect
• Acestea pot determina cresterea usoara a riscului de a se forma un cheag de sange in vene si artere, in special in primul an de utilizare sau la reinceperea administrarii unui contraceptiv hormonal combinat, in urma unei pauze de 4 saptamani sau mai lunga
• Va rugam sa fiti atenta si sa va adresati medicului daca credeti ca aveti simptome asociate prezentei unui cheag de sange (vezi pct. 2 ?Cheaguri de sange?).

Cititi cu atentie si in intregime acest prospect inainte de a incepe sa utilizati acest medicament deoarece contine informatii importante pentru dumneavoastra.

• Pastrati acest prospect. S-ar putea sa fie necesar sa-l recititi.
• Daca aveti orice intrebari suplimentare, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
• Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastra. Nu trebuie sa-l dati altor persoane. Le poate face rau.
• Daca manifestati orice reactii adverse, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reactii adverse nemanifestate in acest prospect. Vezi punctul 4.

Ce gasiti in acest prospect:

1. Ce este Karissa si pentru ce se utilizeaza
2. Ce trebuie sa stiti inainte sa utilizati Karissa
3. Cum sa utilizati Karissa
4. Reactii adverse posibile
5. Cum se pastreaza Karissa
6. Continutul ambalajului si alte informatii

1. Ce este Karissa si pentru ce se utilizeaza

Karissa este un contraceptiv hormonal combinat. Acesta contine doua tipuri de hormoni: un estrogen, numit etinilestradiol si un progestogen, numit gestoden. Acesti hormoni impiedica ovarele sa elibereze un ovul in fiecare luna (ovulatie). De asemenea, acestia cresc vascozitatea fluidului (mucusului) aflat in zona colului uterin, facand astfel mai dificil ajungerea spermatozoizilor la ovule si modifica tesutul care captuseste uterul pentru a face mai putin probabil acceptarea ovulului fecundat.

Cercetarile medicale si experienta vasta au demonstrat ca, daca sunt luate corect, contraceptivele hormonale sunt o metoda contraceptiva eficienta si reversibila.

Retineti ca, contraceptivele hormonale combinate cum este Karissa, nu va va proteja impotriva bolilor cu transmitere sexuala (cum este SIDA). Doar prezervativul poate face aceasta.

Cum actioneaza contraceptivele hormonale?

Contraceptivele hormonale combinate, cum este Karissa, contin hormoni care sunt echivalenti cu cei produsi de organismul dumneavoastra (estrogen si progestogen). Acesti hormoni ajuta la prevenirea sarcinii in acelasi mod in care hormonii dumneavoastra naturali v-ar impiedica sa mai concepeti in timp ce sunteti deja gravida.

2. Ce trebuie sa stiti inainte sa utilizati Karissa

Mentuni generale

Inainte de a incepe sa utilizati Karissa, trebuie sa cititi informatiile despre cheagurile de sange de la pct. 2. Este deosebit de important sa cititi simptomele asociate prezentei unui cheag de sange - vezi pct. 2 ?Cheaguri de sange?).

Nu utilizati Karissa

Nu trebuie sa utilizati Karissa daca aveti vreuna dintre afectiunile enumerate mai jos. Daca aveti vreuna dintre afectiunile enumerate mai jos, trebuie sa-i spuneti medicului dumneavoastra. Medicul dumneavoastra va discuta cu dumneavoastra ce alte forme de contraceptie ar fi mai adecvate.

• daca aveti sau ati avut vreodata tulburari de vedere datorate afectiunilor circulatorii;
• daca aveti (sau ati avut vreodata) un cheag de sange intr-un vas de sange de la nivelul picioarelor (tromboza venoasa profunda, TVP), al plamanilor (embolie pulmonara, EP) sau al altor organe;
• daca stiti ca aveti o tulburare care afecteaza coagularea - de exemplu, deficit de proteina C, deficit de proteina S, deficit de antitrombina III, factor V Leiden sau anticorpi antifosfolipidici;
• daca aveti nevoie de o operatie sau daca sunteti imobilizata pentru o perioada lunga de timp (vezi pct. ?Cheaguri de sange?);
• daca ati avut vreodata un atac de cord sau un atac cerebral;
• daca aveti (sau ati avut vreodata) angina pectorala (o afectiune care cauzeaza durere severa in piept si care poate fi primul semn al unui atac de cord) sau atac ischemic tranzitor (AIT - simptome temporare de atac cerebral);
• daca aveti oricare dintre urmatoarele afectiuni care pot determina cresterea riscului de aparitie a cheagurilor la nivelul arterelor:
  • diabet zaharat sever, cu deteriorarea vaselor de sange
  • daca aveti tensiune arteriala foarte crescuta
  • daca aveti o concentratie foarte mare de grasimi in sange (colesterol sau trigliceride)
  • o afectiune cunoscuta drept hiperhomocisteinemie;
• daca aveti (sau ati avut vreodata) un tip de migrena numit ?migrena cu aura?;
• daca aveti (sau ati avut vreodata) afectiuni hepatice;
• daca aveti sau ati avut vreodata tumori hepatice;
• daca aveti cancer de san sau alt tip de cancer, de exemplu cancer ovarian sau de col uterin, sau cancer al uterului;
• daca aveti sangerari vaginale cu cauza necunoscuta;
• daca sunteti alergica la gestoden, etinilestradiol sau oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
• daca sunteti gravida sau credeti ca ati putea fi gravida.

Nu utilizati Karissa daca aveti hepatita C si luati medicamentele care contin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir, dasabuvir, glecaprevir/pibrentasvir sau sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir (vezi si sectiunea Karissa impreuna cu alte medicamente).

Daca oricare dintre aceste situatii apare in timp ce luati Karissa, intrerupeti imediat utilizarea si informati-l pe medicul dumneavoastra. Intre timp, utilizati o alta metoda contraceptiva cum ar fi prezervativul sau diafragma cu spermicide.

Atenctionsi si precautii

Inainte sa utilizati Karissa, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.

Cand trebuie sa va adresati medicului dumneavoastra?

Solicitati asistenta medicala de urgenta

• daca observati semne posibile ale unui cheag de sange, ceea ce poate insemna ca a aparut un cheag de sange la nivelul piciorului (adica tromboza venoasa profunda), un cheag de sange la nivelul plamanului (adica embolie pulmonara), un atac de cord sau un atac cerebral (vezi pct. ?Cheag de sange (tromboza)? de mai jos).

Pentru o descriere a simptomelor acestor reactii adverse grave va rugam sa consultati ?Cum recunosc aparitia unui cheag de sange?.

Controale medicale regulate

Inainte de a incepe sa luati Karissa, medicul dumneavoastra va stabili antecedentele dumneavoastra medicale punandu-va cateva intrebari ce va privesc pe dumneavoastra si rudele apropiate. Medicul dumneavoastra va masura tensiunea arteriala si se va asigura ca nu sunteti gravida. Este de asemenea posibil ca medicul dumneavoastra sa va faca un consult medical. Odata ce ati inceput tratamentul cu Karissa, medicul dumneavoastra va face controale regulate. Aceasta se va intampla atunci cand veti reveni la medic pentru mai multe contraceptive.

Spuneti medicului dumneavoastra daca urmatoarele afectiuni sunt valabile in cazul dumneavoastra.

De asemenea, daca in timp ce utilizati Karissa apare afectiunea sau se agraveaza, trebuie sa ii spuneti medicului dumneavoastra. Nu mai luati alte drajeuri pana cand nu discutati cu medicul dumneavoastra. Intre timp, utilizati o alta metoda contraceptiva, cum ar fi un prezervativ sau o diafragma cu spermicide. Medicul dumneavoastra va poate recomanda sa intrerupeti utilizarea Karissa si va va sfatui sa utilizati o alta metoda de contraceptie.

• daca prezentati simptome ale angioedemului, cum sunt umflare a fetei, limbii si/sau gatului si/sau dificultati la inghitire sau urticarie posibil insotita de dificultati la respiratie, adresati-va imediat unui medic. Medicamentele care contin estrogeni pot induce sau agrava simptomele angioedemului ereditar sau dobandit.
• daca aveti pentru prima data migrene sau daca ati mai avut migrene dar acestea se agraveaza sau devin mai frecvente;
• daca banuiti ca ati putea fi gravida;
• daca aveti boala Crohn sau colita ulcerativa (boala inflamatorie intestinala cronica);
• daca aveti lupus eritematos sistemic (LES - o boala care afecteaza sistemul dumneavoastra natural de aparare);
• daca aveti sindrom hemolitic uremic (SHU - o tulburare de coagulare a sangelui care provoaca insuficienta renala);
• daca aveti ?anemie cu celule in secera? (o boala mostenita, a globulelor rosii din sange);
• daca aveti concentratii crescute de acizi grasi in sange (hipertrigliceridemie) sau istoric in familie pentru aceasta afectiune. Hipertrigliceridemia a fost asociata cu un risc crescut de aparitie a pancreatitei (inflamatia pancreasului);
• daca aveti nevoie de o operatie sau daca sunteti imobilizata pentru o perioada lunga de timp (vezi pct. 2 ?Cheaguri de sange?);
• daca tocmai ati nascut, aveti risc crescut de aparitie a cheagurilor de sange. Trebuie sa intrebati medicul cat de curand dupa nastere puteti incepe sa luati Karissa;
• daca aveti o inflamatie la nivelul venelor de sub piele (tromboza flebita superficiala);
• daca aveti varice;
• daca suferiti de:
  • tensiune arteriala crescuta (hipertensiune arteriala);
  • ingalbenire a pielii (icter);
  • mancarimi pe tot corpul (prurit);
  • calculi biliari;
  • o boala ereditaria numita porfirie;
  • tulburarea motorie numita coree Sydenham;
  • eruptie cutanata cunoscuta sub numele de herpes gestational;
  • forma ereditar de pierdere a auzului cunoscuta ca otoscleroza;
  • tulburari ale functiei hepatice;
  • diabet zaharat;
  • depresie sau schimbari de dispozitie;
  • pete maronii pe fata sau corp (cloasma) care pot fi diminuate prin evitarea expunerii la soare si utilizarii solariilor si lampilor cu ultraviolete.

CHEAGURI DE SANGE

Utilizarea unui contraceptiv hormonal combinat cum este Karissa determina cresterea riscului de aparitie a unui cheag de sange, comparativ cu situatia in care nu utilizati niciun astfel de contraceptiv. In cazuri rare, un cheag de sange poate bloca vasele de sange si poate cauza probleme grave. Cheagurile de sange pot sa apara

• la nivelul venelor (ceea ce se numeste ?tromboza venoasa?, ?tromboembolism venos? sau TEV)
• la nivelul arterelor (ceea ce se numeste ?tromboza arteriala?, ?tromboembolism arterial? sau TEA).

Dupa aparitia unui cheag de sange, recuperarea nu este intotdeauna completa. Rar, pot exista efecte grave, de durata sau, foarte rar, acestea pot pune viata in pericol.

Este important sa retineti ca riscul general al unui cheag de sange cu efecte daunatoare din cauza Karissa este mic.

CUM RECUNOSC APARITIA UNUI CHEAG DE SANGE

Solicitati asistenta medicala de urgenta daca observati vreunul dintre urmatoarele semne sau simptome.

Aveti vreunul dintre aceste semne? De ce anume este posibil sa suferiti?

• umflarea unui picior sau de-a lungul unei vene a piciorului sau a labei piciorului, in special cand este insotita de:
  • durere sau sensibilitate la nivelul piciorului, care este posibil sa fie resimtita numai cand stati in picioare sau la mers
  • sensatie crescuta de caldura la nivelul piciorului afectat
  • modificarea culorii pielii de pe picior, de exemplu aceasta devine palida, rosie sau albastra
  Tromboza venoasa profunda
• senzatie brusca de lipsa de aer sau respiratie rapida;
• tuse brusca fara o cauza evidenta, in timpul careia poate aparea si sange;
• durere ascutita la nivelul toracelui, care poate creste in timpul respiratiilor profunde;
• vertij sau ameteli severe;
• batai rapide sau neregulate ale inimii;
• durere severa la nivelul stomacului.

Daca nu sunteti sigura, discutati cu un medic, deoarece unele dintre aceste simptome, cum sunt tusea sau senzatia de lipsa de aer pot fi confundate cu afectiuni mai usoare, cum sunt infectiile cailor respiratorii (de exemplu, o ?raceala?).

Embolie pulmonara

Simptomele apar cel mai frecvent la nivelul unuia dintre ochi:

• pierdere imediata a vederii sau
• incetosare nedureroasa a vederii, care poate ajunge pana la pierderea vederii.

Tromboza de vena retiniana (cheag de sange la nivelul ochiului)

• durere, disconfort, presiune, greutate in piept;
• senzatie de constrictie sau de plenitudine la nivelul toracelui, bratului sau sub stern;
• senzatie de balonare, indigestie sau de sufocare;
• senzatie de disconfort in partea de sus a corpului, care radiaza spre spate, maxilar, gat, brat si stomac;
• transpiratie, greata, varsaturi sau ameteli;
• slabiciune extrema, anxietate sau lipsa de aer;
• batai rapide sau neregulate ale inimii.

Atac de cord

• amortire sau slabiciune brusca la nivelul fetei, bratului sau piciorului, in special pe o parte a corpului;
• confuzie, probleme de vorbire sau de intelegere bruste;
• probleme bruste de vedere la unul sau ambii ochi;
• probleme bruste la mers, ameteli, pierderea echilibrului sau coordonarii;
• durere de cap brusca, severa sau prelungita, fara cauza cunoscuta;
• pierderea cunostintei sau lesin, cu sau fara convulsii.

Uneori, simptomele de atac cerebral pot fi de durata redusa, cu recuperare aproape imediata si completa, insa trebuie totusi sa solicitati atentie medicala de urgenta, deoarece poate exista riscul unui alt accident vascular cerebral.

Accident vascular cerebral

• umflare si decolorare usoara spre albastru a unei extremitati;
• durere severa la nivelul stomacului (abdomen acut).

Cheaguri de sange care blocheaza alte vase de sange

CHEAGURI DE SANGE LA NIVELUL UNEI VENE

Ce se poate intampla daca se formeaza un cheag de sange la nivelul unei vene?

• Utilizarea contraceptivelor hormonale combinate a fost asociata cu o crestere a riscului de aparitie a cheagurilor de sange la nivelul unei vene (tromboza venoasa). Totusi, aceste reactii adverse sunt rare. Cel mai frecvent, acestea apar in primul an de utilizare a unui contraceptiv hormonal combinat.
• Daca se formeaza un cheag de sange la nivelul unei vene a piciorului sau a labei piciorului, aceasta poate cauza tromboza venoasa profunda (TVP).
• Daca un cheag de sange se deplaseaza de la nivelul piciorului si se blocheaza la nivelul plamanului, acesta poate cauza o embolie pulmonara.
• Foarte rar, un cheag se poate forma pe o vena de la nivelul altui organ, cum este ochiul (tromboza venoasa retiniana).

Cand este cel mai crescut riscul de aparitie a unui cheag de sange la nivelul unei vene?

Riscul de aparitie a unui cheag de sange la nivelul unei vene este cel mai crescut in timpul primului an de utilizare a contraceptivului hormonal combinat pentru prima data. De asemenea, riscul poate fi crescut daca incepeti sa luati un contraceptiv hormonal combinat (acelasi medicament sau un medicament diferit) dupa o pauza de 4 saptamani sau mai mult.

Dupa primul an, riscul scade, dar este intotdeauna usor mai crescut decat daca nu ati utiliza un contraceptiv hormonal combinat.

Cand incetati utilizarea Karissa, riscul de aparitie a unui cheag de sange revine la normal in decurs de cateva saptamani.

Care este riscul de aparitie a unui cheag de sange?

Riscul depinde de riscul dumneavoastra natural de TEV si de tipul de contraceptiv hormonal combinat pe care il luati.

Riscul general de aparitie a unui cheag de sange la nivelul piciorului sau plamanului (TVP sau EP) asociat cu utilizarea Karissa este mic.

- Din 10000 femei care nu utilizeaza niciun contraceptiv hormonal combinat si nu sunt gravide, la aproximativ 2 femei va aparea un cheag de sange in decurs de un an.

- Din 10000 femei care utilizeaza un contraceptiv hormonal combinat care contine levonorgestrel sau noretisteron sau norgestimat, la aproximativ 5-7 femei va aparea un cheag de sange in decurs de un an.

- Din 10000 femei care utilizeaza un contraceptiv hormonal combinat care contine gestoden, cum este Karissa, la aproximativ 9 pana la 12 femei va aparea un cheag de sange in decurs de un an.

- Riscul de aparitie a unui cheag de sange va fi diferit in functie de istoricul dumneavoastra medical (vezi ?Factori care determina cresterea riscului de aparitie a unui cheag de sange? de mai jos).

Riscul de aparitie a unui cheag de sange in decurs de un an

Grupa	Riscul estimat
Femei care nu utilizeaza o pilula/un plasture/inel contraceptiv hormonal combinat si nu sunt gravide	Aproximativ 2 din 10000 femei
Femei care utilizeaza o pilula de contraceptiv hormonal combinata care contine levonorgestrel, noretisteron sau norgestimat	Aproximativ 5-7 din 10000 femei
Femei care utilizeaza Karissa	Aproximativ 9-12 din 10000 femei

Factori care determina cresterea riscului de aparitie a unui cheag de sange la nivelul unei vene

Riscul de aparitie a unui cheag de sange la nivelul unei vene la utilizarea Karissa este mic, insa unele afectiuni determina cresterea acestui risc. Riscul dumneavoastra este mai crescut:

• daca sunteti supraponderala (indice de masa corporala sau IMC peste 30 kg/m2);
• daca una dintre rudele dumneavoastra apropiate a avut un cheag de sange la nivelul piciorului, al plamanului sau al altui organ, la o varsta tanara (la o varsta mai mica de 50 ani). In acest caz ati putea avea o tulburare ereditar de coagulare a sangelui;
• daca trebuie sa vi se efectueze o operatie sau daca sunteti imobilizata o perioada mai lunga de timp din cauza unei vatamari sau a unei boli, sau daca trebuie sa stati cu piciorul in ghips. Este posibil ca utilizarea Karissa sa trebuiasca oprita cu cateva saptamani inaintea operatiei si cat timp sunteti mai putin mobila. Daca este necesar sa opriti utilizarea Karissa, intrebati medicul cand o puteti relua.
• pe masura ce inaintati in varsta (in special dupa varsta de aproximativ 35 ani);
• daca ati nascut cu mai putin de cateva saptamani inainte.

Riscul de aparitie a unui cheag de sange creste daca aveti mai multe afectiuni.

Calatoria cu avionul (> 4 ore) poate determina cresterea temporara a riscului de aparitie a unui cheag de sange, in special daca aveti si unii dintre ceilalti factori de risc enumerati.

Este important sa ii spuneti medicului daca aveti vreo dintre aceste afectiuni, chiar daca nu sunteti sigura. Medicul dumneavoastra poate decide ca trebuie intrerupt utilizarea Karissa.

Daca se modifica vreo dintre afectiunile de mai sus in timpul utilizarii Karissa, de exemplu daca apare tromboza, fara o cauza cunoscuta, la o ruda aproPIATA sau daca luati mult in greutate, spuneti medicului dumneavoastra.

CHEAGURI DE SANGE LA NIVELUL UNEI ARTERE

Ce se poate intampla daca se formeaza un cheag de sange la nivelul unei artere?

La fel ca un cheag de sange la nivelul unei vene, un cheag de sange la nivelul unei artere poate cauza probleme grave. De exemplu, poate cauza un atac de cord sau un atac cerebral.

Factori care determina cresterea riscului de aparitie a unui cheag de sange la nivelul unei artere

Este important sa retineti ca riscul de atac de cord sau atac cerebral la utilizarea Karissa este foarte mic, dar poate creste:

• odata cu inaintarea in varsta (dupa aproximativ 35 ani);
• daca fumati. Cand utilizati un contraceptiv hormonal combinat cum este Karissa, se recomanda sa renuntati la fumat. Daca nu puteti renunta la fumat si aveti varsta peste 35 ani, medicul va poate recomanda sa utilizati un alt tip de contraceptiv;
• daca sunteti supraponderala;
• daca aveti tensiune arteriala crescuta;
• daca o ruda aproPIATA are un atac de cord sau atac cerebral la o varsta tanara (la mai putin de aproximativ 50 ani). In acest caz ati putea avea si un risc crescut de atac de cord sau atac cerebral;
• daca dumneavoastra sau o ruda aproPIATA aveti o concentratie crescuta de grasimi in sange (colesterol sau trigliceride);
• daca aveti migrene, in special migrene cu aura;
• daca aveti o problema la inima (afectiune valvulara, tulburare de ritm numita fibrilatie atriala);
• daca aveti diabet zaharat.

Daca suferiti de una dintre aceste afectiuni sau vreo dintre acestea este deosebit de severa, riscul de aparitie a unui cheag de sange poate fi si mai crescut.

Daca se modifica vreo dintre afectiunile de mai sus in timpul utilizarii Karissa, de exemplu daca incepeti sa fumati, daca apare tromboza, fara o cauza cunoscuta, la o ruda aproPIATA sau daca luati mult in greutate, spuneti medicului dumneavoastra.

Contraceptivul si cancerul

Unele studii au aratat ca puteti prezenta un risc mai mare de cancer de col uterin daca utilizati contraceptive pe termen lung. Acest risc crescut poate sa nu fie cauzat de utilizarea contraceptivelor, ci se poate datora efectelor comportamentului sexual sau altor cauze.

Toate femeile sunt expuse riscului de aparitie a cancerului de san, indiferent daca iau contraceptive sau nu. Cancerul la san apare rar la femeile cu varsta sub 40 de ani. Cancerul de san a fost diagnosticat putin mai frecvent la femeile care utilizeaza contraceptive orale, fata de femeile care nu le utilizeaza.

Daca intrerupeti tratamentul cu contraceptive, acest risc se reduce, astfel incat la 10 ani de la intreruperea utilizarii contraceptivelor riscul diagnosticului cancerului de san este acelasi ca la femeile care nu au luat niciodata contraceptive. Deoarece cancerul de san este o afectiune rara la femeile cu varsta sub 40 de ani, cresterea numarului de cazuri de cancer de san diagnosticat la femeile care utilizeaza in prezent sau au utilizat contraceptive este mica in comparatie cu riscul de cancer de san pe intreaga perioada a vietii.

In cazuri rare, utilizarea contraceptivelor a dus la aparitia de afectiuni hepatice, cum sunt icterul si tumorile hepatice benigne. In cazuri foarte rare, utilizarea contraceptivelor pe termen lung a fost asociata cu anumite forme de tumori hepatice maligne (cancer). Tumorile hepatice pot duce la sangerari intra-abdominale care pot pune viata in pericol. De aceea, spuneti medicului dumneavoastra daca prezintati dureri care nu dispar repede in partea superioara a abdomenului. De asemenea, trebuie sa spuneti medicului dumneavoastra daca pielea dumneavoastra se ingalbeneste (icter).

Tulburari psihice

Unele femei care folosesc contraceptive hormonale inclusiv Karissa au raportat depresie sau stari depresive. Depresia poate fi grava si uneori poate duce la ganduri de sinucidere. Daca observati schimbari de dispozitie si simptome depresive, adresati-va medicului cat mai curand posibil pentru recomandari medicale ulterioare.

Copii si adolescenti

Nu este indicata administrarea Karissa inainte de prima sangerare menstruala (menarha).

Karissa impreuna cu alte medicamente

Spuneti medicului dumneavoastra sau farmacistului daca utilizati, ati utilizat recent sau s-ar putea sa utilizati orice alte medicamente.

De asemenea, spuneti oricarui alt medic sau stomatolog care va prescrie alt medicament ca utilizati Karissa. Acestia va pot spune daca este nevoie sa utilizati masuri contraceptive suplimentare (de exemplu, prezervative) si, daca este asa, pentru cat timp, sau daca este necesar sa va modifice doza celorlalte medicamente utilizate.

Nu utilizati Karissa daca aveti hepatita C si luati medicamentele care contin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir, dasabuvir, glecaprevir/pibrentasvir sau sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir, deoarece acestea pot cauza cresteri ale valorilor din sange ale testelor functiei ficatului (crestere a valorii enzimei ficatului ALAT).

Inainte de a incepe tratamentul cu aceste medicamente, medicul dumneavoastra va va prescrie un alt tip de contraceptiv.

Administrarea Karissa poate fi reluata la aproximativ 2 saptamani dupa terminarea acestui tratament.

Vezi sectiunea Nu utilizati Karissa.

Anumite medicamente pot influenta concentratiile Karissa in sange si pot determina ca acesta sa fie mai putin eficace in prevenirea sarcinii sau pot provoca sangerari neobisnuite. Printre acestea se numara medicamentele utilizate in tratamentul:

• epilepsiei (de exemplu: barbiturice, carbamazepina, fenitoin, primidon, felbamat, oxcarbazepin, topiramat);
• tuberculozei (de exemplu rifampicin, rifabutin);
• agentul care mentine starea de veghe (modafinil);
• infectiei cu HIV si virusul hepatitei C (asa-numitii inhibitori ai proteazei si inhibitori non-nucleozidici ai revers transcriptazei, cum sunt ritonavir, nevirapina, efavirenz);
• infectiilor cu ciuperci (de exemplu griseofulvina);
• tensiunii arteriale mari a vaselor de sange de la nivelul plamanilor (bosentan);
• Preparatul din plante medicinale care contine sunatoare. Daca doriti sa utilizati preparate din plante medicinale care contin sunatoare (Hypericum perforatum) in timpul tratamentului cu Karissa, adresati-va medicului dumneavoastra.

Si urmatoarele medicamente:

• medicamente utilizate pentru tratamentul durerii si inflamatiei (fenilbutazona);
• laxative.

Urmatoarele medicamente pot afecta tolerabilitatea Karissa (pot creste concentratiile plasmatice):

• atorvastatina (utilizata pentru reducerea concentratiilor de grasimi din sange);
• acid ascorbic (vitamina C);
• paracetamol (utilizat pentru tratamentul durerii si febrei);
• medicamente antimicotice pe baza de imidazol (utilizate pentru tratamentul infectiilor cu ciuperci), cum este fluconazolul;
• medicamente utilizate pentru tratamentul anumitor infectii (indinavir, voriconazol).

Karissa poate influenta eficacitatea altor medicamente, de exemplu:

• ciclosporina (medicament utilizat pentru tratamentul de suprimare a respingerii tesutului dupa interventia de transplant);
• teofilina (medicament utilizat pentru tratamentul astmului bronsic);
• corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii);
• lamotrigin, valproat (medicamente utilizate pentru tratamentul epilepsiei);
• tizanidina (medicament utilizat pentru tratamentul spasticitatii musculare);
• levotiroxina (medicament utilizat pentru tratamentul lipsei de hormoni).

Administrarea medicamentului numit flunarizina in asociere cu contraceptive orale poate cauza secretie lactata la femei care nu au nascut recent (galactoree).

Troleandomicina (un antibiotic) poate determina cresterea riscului de aparitie a colestazei intrahepatice (tulburare a curgerii bilei) in timpul administrarii concomitente cu contraceptive orale.

Adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului pentru recomandari inainte de a lua orice medicament.

Teste de laborator

Spuneti medicului dumneavoastra sau personalului de laborator ca luati contraceptive hormonale, deoarece acestea pot afecta rezultatele anumitor teste.

Sarcina si alaptarea

Daca sunteti gravida sau alaptati, credeti ca ati putea fi gravida sau intentionati sa ramaneti gravida, adresati-va medicului sau farmacistului pentru recomandari inainte de a lua acest medicament.

Sarcina

Daca suspectati ca sunteti gravida, nu mai luati Karissa si discutati cu medicul dumneavoastra imediat. Pana cand discutati cu medicul dumneavoastra utilizati o alta metoda de contraceptie, de exemplu prezervative sau diafragme cu spermicide. Adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului pentru recomandari inainte de a lua orice medicament.

Alaptarea

Adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului pentru recomandari inainte de a lua Karissa.

Karissa nu trebuie luata de catre femeile care alapteaza.

Conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor

Karissa are o influenta neglijabila sau nu are nicio influenta asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.

Karissa contine lactoza, zahar si sodiu

Daca medicul dumneavoastra v-a atentionat ca aveti intoleranta la unele categorii de glucide, va rugam sa-l intrebati inainte de a lua acest medicament.

Acest medicament contine sodiu mai putin de 1 mmol (23 mg) per doza, adica practic ?nu contine sodiu?.

3. Cum sa utilizati Karissa

Luati intotdeauna acest medicament exact asa cum v-a spus medicul. Discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigura.

Blisterele din fiecare cutie sunt concepute pentru a ajuta sa va amintiti sa luati drajeurile.

Incepeti prima cutie

Incepeti sa luati primul drajeu din prima zi a ciclului. Aceasta este ziua unu a ciclului ? ziua cand incepe sangerarea.

Daca incepeti in ziua 2-5 a ciclului dumneavoastra, trebuie sa utilizati o metoda de contraceptie suplimentara, cum ar fi prezervativul, in primele 7 zile de administrare din primul blister.

Puteti lua drajeul in orice moment al zilei, dar trebuie sa incercati sa il luati aproximativ la aceeasi ora, in fiecare zi. Vi se va parea mai usor sa-l luati fie seara tarziu, fie dimineata devreme. Luati cate un drajeu in fiecare zi, in ordinea indicata, pana ce terminati toate cele 21 drajeuri din cutie.

Dupa ce ati luat cele 21 drajeuri, in urmatoarele sapte zile nu veti mai lua drajeuri. In decursul acestor 7 zile trebuie sa inceapa menstruatia.

Nu trebuie sa utilizati nicio forma suplimentara de contraceptie pe durata celor sapte zile de pauza, cu conditia ca ati luat corespunzator cele 21 de drajeuri si veti incepe urmatoarea cutie in timp.

Urmatoarea cutie

Incepeti urmatoarea cutie dupa cele 7 zile de pauza, chiar daca menstruatia continua. Veti incepe intotdeauna o noua cutie in aceeasi zi a saptamanii.

Trecerea de la un alt contraceptiv hormonal combinat la Karissa

Puteti incepe administrarea Karissa in ziua care urmeaza dupa ultima pilula din blisterul actual (sau in ziua care urmeaza dupa ultima pilula activa, daca blisterul dumneavoastra actual contine si pilule inactive), dar nu mai tarziu de ziua de dupa intervalul de pauza sau intervalul cu pilula inactiva de la contraceptivul anterior.

Trecerea de la un contraceptiv care contine doar progestogen (minicomprimat doar cu progestogen, solutie injectabila, implant) la Karissa

Puteti trece de la comprimate care contin numai progestogen oricand doriti. Intrerupeti administrarea minicomprimatului si incepeti administrarea Karissa in ziua urmatoare, la aceeasi ora. Cand treceti de la o forma injectabila, incepeti administrarea Karissa in momentul in care ar trebui facuta urmatoarea injectie. Cand treceti de la implant, incepeti administrarea Karissa in ziua imediat urmatoare inlaturarii implantului. In toate aceste cazuri, sunt necesare masuri contraceptive suplimentare in timpul primelor 7 zile de administrare a noului contraceptiv.

Dupa nastere, pierdere spontana de sarcina sau avort