INFARCT MIOCARDIC - PRIMUL AJUTOR

14. 7. 2020

Medicina

Introducere

Infarctul miocardic este cauzat de obstructia completa a unei artere coronare, ce transporta sange cu oxigen si cu substante nutritive muschiului inimii. Infundarea completa a acestui vas peste 15-20 de minute duce la moartea muschiului inimii, aceasta definind infarctul miocardic.

Severitatea infarctului este data de intinderea infarctului (calibrul si importanta vasului afectat in economia perfuziei miocardice), cu cat acesta este mai mare, cu atat este mai grav. Interventia medicala cat mai rapida salveaza muschiul cardiac de la moarte, de aceea este important sa recunoastem infarctul de miocard si sa luam cateva masuri simple.

Simptome

Se manifesta cel mai frecvent prin durere violenta toracica, cel mai des localizata in spatele sternului sau in piept (retrosternala sau precordiala), intinzandu-se de obicei spre baza gatului, in umarul si in mana stanga, in spate.

Se simte ca o “gheara”, ca o menghina, ca o arsura pe o suprafata mai mare, ce nu se modifica cu respiratia sau cu pozitia si este frecvent insotita de transpiratii reci, lipsa de aer, dificultate la respiratie si, uneori, de greata si de varsatura.

De obicei, persoana care sufera un infarct miocardic are un aspect caracteristic al fetei, este palida si se vede clar ca este suferinda. Durerea, de obicei, dureaza peste 15-20 minute si creste progresiv in intensitate.

Masuri de prim ajutor

Daca cineva din preajma noastra are o astfel de durere trebuie obligatoriu sa intervenim imediat pentru ca, in orice moment, viata sa este pusa in pericol de moarte. Cel mai important mod este sa anuntam serviciul de ambulanta 112, specificand ca suntem in preajma unei persoane care pare sa sufere un infarct miocardic. In situatii extreme, cand nu putem anunta ambulanta, trebuie sa stim ca pacientul trebuie sa ajunga de urgenta la cel mai apropiat spital.

Dupa ce se solicita ambulanta, daca avem nitroglicerina la indemana, vom da victimei o pastila pentru a o pune sub limba. Daca medicii intarzie sa vina in 5-10 minute si durerea in piept persista, putem sa mai dam persoanei in suferinta inca o pastila de nitroglicerina, care va calma durerea, ameliorand starea pacientului.

Daca durerea se amelioreaza astfel, putem sa ii dam persoanei in suferinta jumatate de aspirina sa o sfarame in dinti (nu trebuie inghitita cu apa). Aspirina ajuta ca artera care duce sange la inima sa nu se infunde de tot prin impiedicarea unor celule din sange sa formeze cheagurile de sange. E bine sa fim aproape siguri ca persoana respectiva sufera un infarct inainte sa-i dam aspirina - exista boli care se manifesta tot cu durere in piept si la care aspirina poate dauna (disectia de aorta, ulcerul gastric), de aceea, daca nu suntem foarte siguri, putem lasa ca aspirina sa fie administrata de echipajul de salvare.

Daca persoana suspectata de infarct cade sau devine inconstienta, este foarte posibil ca aceasta sa fi suferit un stop cardiac - inima sa a incetat sa mai bata. In aceasta situatie extrem de grava, revenim cu un apel la 112 si apoi continuam sa acordam primul ajutor. In primul rand, victima trebuie sa fie intr-un loc in care viata celui care face resuscitarea sa nu fie pusa in pericol.

Resuscitarea se incepe prin verificarea pulsului si a respiratiei bolnavului, privind toracele, in timp ce ne apropiem cu obrazul de nasul victimei. Un om care a suferit un stop cardiorespirator nu respira, sau, chiar imediat dupa ce s-a oprit inima, poate avea niste respiratii scurte, zgomotoase, care seamana cu un sforait. Pulsul il cautam in dreptul marului lui Adam, in lateral cu aproximativ 1 cm, apasand cu degetele, dar intotdeauna numai intr-o parte si nu concomitent in ambele parti.

Ulterior acestor verificari, incepem masajul cardiac. Punem victima in pozitie dreapta, cu fata in sus, si cu primele doua degete de la o mana urmarim marginea arcului costal al ultimei coaste pana ajungem la osul ce uneste coastele in mijloc, in partea inferioara. Cand am ajuns la acest nivel, punem mainile una peste alta si incepem sa facem compresii si decompresii sternale intr-un ritm de 60/minut (unu si doi si trei si patru etc.), cu coatele mereu intinse. Pentru un masaj eficient, sternul trebuie sa se deplaseze 3-4 cm in amplitudine.

Daca o singura persoana face resuscitare, la 15 compresii sternale se pot face 2 respiratii (se strange cu o mana nasul victimei, se inspira adanc si se sufla in gura bolnavului), desi exista studii recente care spun ca este eficient daca se efectueaza doar compresii sternale pana la venirea ambulantei sau, in cazul fericit, pana cand inima incepe din nou sa bata. Din 2 in 2 minute trebuie verificat pulsul bolnavului.

Iata cum, doar cu stapanire de sine si cu cateva manevre, se poate salva viata unui om!

Dr. Corina Popa
Medic specialist cardiolog
Centrul medical Medas Unirea