•  

Medicament

Listeaza alfabetic: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

HelpNet.ro iti pune la dispozitie un glosar complet de termeni medicali.

Preparat utilizat pentru a preveni, a diagnostica, a trata o boala, un traumatism sau pentru a restaura, a corecta, a modifica functiile organice.
Multa vreme, medicamentele au fost preparate pornind numai de la vegetale (alcaloizi ca digitalina sau morfina), de la animale (vaccinuri) sau de la minerale (aluminiu). Astazi, toate medicamentele sunt fabricate prin industria farmaceutica, ceea ce permite o mai mare precizie si o mai mare securitate de utilizare. In paralel, farmacia propune din ce in ce mai multe produse sintetice, care copiaza mai mult sau mai putin fidel substantele naturale, sau sunt in intregime originale (benzodiazepine).
Introducerea pe piata a unor noi medicamente se supune unor directive administra ti ve complexe, variabile de la tara la fad. Medicamentele noi trebuie sa treaca teste (pe animale de laborator, pe voluntari umani sanatosi in mediu spitalicesc, apoi pe bolnavi) destinate sa evalueze eficacitatea pefectele secundare ale principiilor lor active fara de care organismele publice (Ministerul Sanatatii in Franta, Oficiul intercantonal de control al medicamentelor in Elvetia, Sante CLt Bien- catre Social in Canada, Food and Drug Administration in Statele Unite etc.) nu elibereaza autorizatia de lansare pe piata. Aceasta autorizatie, desemnata prin sigla A.M.M. in Franta si in Belgia, este denumita "atestare de inregistrare" in Elvetia, "aviz de conformitate" in Canada, ti poate fi retrasa pentru un medicament daca interesul sInItatii publice o cere. In timpul perioadei de productie, trebuie efectuate cu regularitate controale de fabricatie.

Medicamentele pot fi in vanzare libera sau pot sa nu fie eliberate decat la prezentarea unei retete. Eliberarea unui medicament la prezentarea unei retete folosite deja o data iaU de mai multe ori este reglementata.
Denumirea unui medicament. Un medicament contine unul sau mai multe principii active. In general, principiul activ esential este cel care da numele medicamentului. Iar fiecare principiu activ esential este identificat in trei moduri 1fiferite dupa cum ne plasam pe un punct de vedere stiintific, Jcgislativ sau comercial.
Denumirea stiintifica este numele chimic exact al principiului activ. EI este, in general, putin folosit din cauza complexitatii sale.
Denumirea comuna internationala (D.C.I.) corespunde numelui generic al principiului activ in medicina. Aceasta denumire de folosire curenta este cea utilizata in acest dictionar.

Denumirea comerciala este data de catre laboratoarele farmaceutice, care descopera noi medicamente modificand structurile moleculare ale substantelor originale in maniera de a creste eficacitatea lor terapeutica si de a le diminua efectele secundare. Un acelasi principiu activ putand fi comercializat de doua laboratoare diferite, doua denumiri comerciale pot corespunde exact aceleiasi substante, eventual cu prezentari si/sau cu dozaje diferite.
Un generic este un medicament identic, in ce priveste compozitia sa, prezentarea sa si dozajul sau, cu un medicament vandut sub denumire de marca. In fapt, o specialitate, atunci cand nu mai este protejata prin brevetul sau, intrata in domeniul public o data fiind scursa perioada legala de protectie, nu mai este proprietatea laboratorului care a descoperit-o. Ea poate atunci sa fie copiata si comercializata, la un cost mai mic, sub alt nume de specialitate.

Efectele secundare ale medicamentelor.

Efectele secundare ale unui medicament sunt efecte, obisnuite sau nu, care se adauga efectului terapeutic urmarit.
Un efect secundar poate fi nedorit intr-o utilizare data a unui medicament, dar cautat intr-o alta utilizare a aceluiasi medicament; el poate deveni chiar un efect principal. Efecllil nedorit poate sa fie legat de efectul principal al medicamentului. De exemplu, medicamentele anticanceroase ataca atat celulele sanatose, cat si celulele canceroase; anticoagulantele pot provoca o hemoragie daca tratamentul este prelungit; medicamentele ototoxice pot leza sistemul auditiv; medicamentele nefrotoxice sau hepatotoxice pot altera rinichiul sau ficatul, mergand pana la provocarea de leziuni, reversibile sau permanente. In toate aceste cazuri, efectul nedorit este previzibil si inevitabil.

In alte cazuri, efectul nedorit este imprevizibil; el apare la un bolnav care prezinta factori de risc (absenta unei enzime specifice degradarii medicamentului, reactie alergica etc.), in caz de toleranta sau de obisnuinta la medicament ori de dependenta fata de el (farmacodependenta sau toxicomanie), de persistenta sau de acumulare a medicamentului in organism; efectul nedorit variaza, de asemenea, cu importanta consumului si cu tipul de medicament.
Efectele minore nu necesita spitalizare, nici tratament; efectele moderate necesita un tratament sau o spitalizare; efectele grave, care pun in pericol viata bolnavului, ca in timpul intoxicatiilor voluntare sau accidentale, necesita un tratament intensiv si pot lasa sechele importante.
Trecerea medicamentului prin organism. O data administrat, un medicament urmeaza trei faze: resorbtia, distribuirea si eliminarea. Studiul lor este denumit farmacocinetica.

Resorbtia medicamentului.

Resorbtia inseamna trecerea medicamentului de la locul sau de administrare spre circulatia generala. Doar o fractiune din doza administrata ajunge in circulatia generala. Aceasta depinde de proprietatile fizico-chimice alc medicamcntului (solubilitate, viteza de dizolvare a principiului activ ctc.).
Cronofarmacologia joaca si ea un rol: un medicament este mai mult sau mai putin cficace dupa ora la care este administrat, in particular din cauza variatiilor ciclice ale activitatii enzimelor care il degradeaza in ficat. In sfarsit, are importanta faptul ca unele medicamente sa fie luate inainte, altele in timpul, iar altelc dupa masa.
Distribuirea medicamentului. Dupa intrarea sa in circulatia generala, un medicament sc distribuie in tot organismul. Repartizarea sa intre diferitele tcsuturi estc inegala, din cauza diferentelor de permeabilitate, dc volum si de irigare sangvina a accstor tesuturi.

Eliminarea medicamentului.

Organismul incearca sa elimine cat mai repedc posibil orice substanta straina si/sau toxica introdusa in interiorul sau. Eliminarea se face prin excretie directa (eliminare fara transformarea medicamentului) sau prin excretia metabolitilor (produse care rezulta din transformarea medicamcntului in organism) cu ajutorul diferitelor organe care servesc la evacuarea in exteriorul organismelor a deseuri lor dc metabolism: rinichi, ficat, plaman, intestin etc.

Prescriptia si supravegherea.

Mai multi factori care influenteaza comportamentul medicamentelor in orgnism trebuie sa fie luati in calcul In prescriptia unui medicament: varsta si greutatea corporala a pacientului, eventuala existenta a unei altc boli, interactiunile medicamentoase, calea de introducere in organism a medicamentului. O data prescriptia stabilita, trebuie sa se continuc supravegherea comportarii medicamentelor In organism, In particular concentratia lor in plasma sangvina. In mod particular trebuie supravegheate nivelurile sangvine alc digitalicelor In tratamentul insuficentei cardiacc, alc teofilinelor In tratamentul astmului, ale litiului in tratamentul psihozelor maniacodepresive, ale anticoagulantelor, mai ales ale celor de cursa lunga, si ale diverselor medicamente antiaritmice si hormonale.
 
Mastopexie Mifepriston Masaj cardiac extern Meniere (boala a lui) Menstruatie Mielomeningocel Muschi Metabolic Membranelor hialine (boala a) Monosomie X Mixedem circumscris pretibial Megacolon aganglionar Mola hidatiforma Meniere (boala) Miocardului (biopsie a) Micozis fungoid Mielografie Macroglobulinemie Waldenstrom Minoxidil Mielografie dorsolombara Metastaza canceroasa Mamografie Mixom Masaj Maduva a spinarii Mielom multiplu Maduva spinarii Medicamentele la copil Melitococie Mieloscleroza Mononucleoza infectioasa Marchiafava-micheli (boala a lui) Maduva osoasa Maculara Mastoplastie Motilitate Mioblast Microlitiaza Menopauza Macroprosopie Macula Macroscopic Miograf Miologie Miom uterin Miopatie Miopie Miorelaxant Miotomie Maladie Miogen Mediastin Micoplasma Maligna Medicina predictiva Mitomanie Mycoplasma Molecula Manevra Heimlich Mama surogat McArdle-Schmid-Pearson (boala lui) Macropsie Megaleritem epidemic Mucopolizaharidoza Mancarime Mialgie epidemica Miocard Mielom Miros Mitocondrie Moniliaza Medicina complementara Mediastinita Maxilarului superior (fractura a) Mitrala Metoda a lui ogino-knaus Menometroragie Mycobacterium tuberculosis Mentalitate Marchiafava-micheli (anemia) Muller (canalele lui) Meningiom Melanocite Meninge Micul bazin Megalomanie Mialgie Micoze Micrognatie Melanogeneza Miocardita Molluscum pendulum Melasma Masea de minte Mangan Masca de sarcina Mucilagiu Mallory-weiss (sindrom al lui) Migrena la copil Meat nazal Monocite Mongolism Mamelon supranumerar Multisistemic Minerva Morton (metatarsalgie a lui) Moschcowitz (sindrom a/lui) Masochism Miloliza Macroglosie Megacolon Megaesofag idiopatic Mielograma Meconiu Methotrexat Macrocitoza Megalocit Mastoidita mascata Maxilarului inferior (fractura a) Morfina Mericism Melena Meniscectomie Miometru Mineralizare Mutitate Maxilar superior Morfina. Mutism selectiv Miotic Malabsorbtie (sindrom de) Minkowski chauffard (boala a lui) Metatars Metroragie Masa osoasa Mezoterapie Metoda calendarului Meoplazie endocriniana multipla Memorie Metaplazic Motorie fina (aptitudine, abilitate) Masticatie Macrolid Macrocefal Maladiv Manometrie Mastoidita Melanoza Mezencefal Microradiografie Midriaza Micoza Mutagena Mitoxantron Malabsortie Mucinoza Metaplazie celomica Membru (reconstructie a unui) Metoda lui Ogino-Knaus Membrana timpanica Mucoviscidoza Melaena Marker genetic Marchiafava (anemia hemolitica a lui) Mana picior gura (sindrom) Mucolipidoza Metacarpian Meniscografie Macropie Microcefalie Morva Malarie Malformatie Metastaza bronhopulmonara Mastocit Megaloblast Meningism Melatonina Meteorism Mililum Mononucleoza Morfinic Materii fecale Manevra ortolani Molluscum contagiosum Mineral Mers Maseterin Macrobiotic Mioglobinurie Macrocefalie Muguet Mamectomie Mastoida Medicament Mastocitoza Macroelement Mastoza fibrochistica Mioclonie Mielosaceoradiculografie Mucoasa Marchiafava-misheli (boala a lui) Menisc Magneziu Malpighi Micetom Metapsihica Monitorizare Metabolit Megalencefal Membru Molet Marchiafava-misheli Microchirurgie Metaplazie Macerare Microalbuminurie Miaza Mandibula Meduloblastom Metionina Mastoidita exteriorizata Motorie grosiera (aptitudine, abilitate) Molesala Miokimie Mamoplastie Mecanoterapie Meloterapie Membru viril Mielopatie Mucocel Mucozita Meningococ Miescher-Melkersson-Rosenthal (sindrom) Metabolism Migrena Marker radioactiv Macroglobulina Macrocit Medicina alternativa Melanoza lui dubreuilh Maldigestie Mioglobina Marker Metatarsian Miomectomie Moarte subita Molibden Metatarsalgie Muscatura Malocluzie dentara Metroza Munnchhausen (sindrom al lui) Medicamente Medicatie Miatrofie Microcefal Malnutritie Mielina Mielofibroza Mucozala (fata) Melanina Microdermabraziune Mastectomie Melkersson rosenthal (sindrom al lui) Motricitate Meibomita Melanoza lui riehl Mictiune Medicamente la copil Melanom malign al ochiului Megaureter Meigs Mama purtatoare Microscop Membrana Memorie imunitara Mesa Mezenchim Moarte subita a sugarului Mioza Micotoxicoza Microorganism unicelular Metastaza Macrognatism Melanom malign al pielii si mucoaselor Miocit Macrodontie Melanom malign Mitoza Medic Maxilla Meige (sindrom) Malign Macrofag Manie Mamela Mamelon Maxilar superior. Medicina Mezoderm Mielita Miozita Macromelie Mediastinoscopie Mecodin Mastita Maduva hematopoietica Microelement Meningoencefalita Mezogastru Micobacterie Morfinomimetic Maltaza Masea Medicina sportiva Medicment Menarha Meningococie Melanomul malign al pielii si mucoaselor Mialgie lombara Manipulare Microcirculatie Masa sangvina Metadona Milliaria Monosomie Monocit Milie (miliarie) Mineralocorticoid Medicina interna Medicina nucleara Melanomul malign al ochiului Microftalmie Menetrier (boala a lui) Marlin (sindrom) Miastenie Marker tumoral Menstruatie Menstra Melancolie Meningocel Morfologie Miotonie Metacarp Macroglobulinemie Multipara Moasa Megacariocit Microdactilie Midriatica Mycozis fungoides Morbiditate Metamfetamina Menoragie Meningita Mucormicoza Melc membranos Monogenica Marasm Marburg Mineralcorticosteroid Mucus Moarte cerebrala Mezenter Mongoloism Metofima Molar Monoplegie Monoploid Moarte Mezosistola Microb Microbiologie Muscularis Muschi sfinctero-uretrali Marfan (boala a lui) Maxilar inferior Mastoza M.n.i. test Mezoteliom Mielodisplazie Metoda lui Karman sau intrerupere voluntara de sarcina Melanom Miller-dieker (sindromul) Miopism Monorhidie Musculatura Mioblastom granulos Motivatie Microstimulare faciala Microdontie Melanosarcom Monilethrix Marchiafava-nazari-micheli (sindromul) Marfan Meibomius (glanda a lui ) Mutatie Menisc Miosarcom Mcardle-schmid-pearson (boala a lui) Metrita Macrosomie Metapsihologie Mixovirus Muzicoterapie Macromineral Metaloenzima Mont Morcelare Macrognatie Mixedem Mozaicism Microbiolog Molar de minte Mielosaccoradiculografie Metamorfopsie Membrana seroasa Microcornee Metalotioneina Marburg (virus a lui) Melanocit Methemoglobina

Media - Spoturi TV
Help Net Info
  • Gaseste o farmacie Help Net
  • Cauta termen medical
  • Cauta prospect medicament
  • Farmacii cu punct de Prim Ajutor
Calculator sarcina

Introduceti in spatiile alaturate data de inceput a ultimei menstruatii si durata medie a ciclului menstrual.

Durata ciclului menstrual

Calculeaza