•  

dementa Alzheimer

Listeaza alfabetic: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

HelpNet.ro iti pune la dispozitie un glosar complet de termeni medicali.


Alzheimer Alois a fost neurolog si psihiatru german (1864-1915). Boala Alzheimer este o denumire prin care, in prezent, este desemnat ansamblul dementelor degenerative primare care pot debuta atat in perioada de batranete, cat si inainte de aceasta. Prevalenta bolii Alzheimer creste semnificativ cu varsta (5% peste 65 de ani).

Boala Alzheimer este o afectiune neurologica cronica, cu evolutie progresiva, caracterizata printr-o alterare ireversibila a intelectului care ajunge la o stare dementiala. Boala lui Alzheimer se traduce printr-o degenerescenta nervoasa cu evolutie inevitabila, cauzata de o diminuare a numarului de neuroni, cu atrofie cerebrala si prezenta "placilor senile".



Anatomopatologie - Boala Alzheimer se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. Cele mai evidente modificari sunt:

- atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale

- leziuni ale hipocampului

- dilatarea ventriculilor cerebrali.



Istoric - In 1906, neuropatologul german Alois Alzheimer a descris alterarile anatomice observate in creierul unei paciente de 51 ani atinsa de dementa, halucinatii si tulburari de orientare. De atunci, s-a definit boala lui Alzheimer ca o dementa presenila (putand aparea inainte de 65 ani). Comunitatea stiintifica reuneste astazi sub denumirea de "dementa de tip Alzheimer" boala lui Alzheimer si dementele senile.



Frecventa - Boala lui Alzheimer este cea mai obisnuita dintre demente. Frecventa sa globala, dupa 65 ani, variaza intre 1 si 5,8%. Ea creste cu varsta, atingand 10% dupa 85 de ani. Aceasta boala risca sa devina, odata cu cresterea continua a sperantei de viata, o adevarata problema sociala. In pofida eforturilor intreprinse pentru a mari numarul centrelor de primire, acestea sunt insuficiente ca numar pentru a gazdui persoanele lipsite de autonomia lor si care nu pot fi ingrijite de catre cei apropiati.



Cauze - Acestea raman necunoscute. Au fost formulate numeroase teorii, dar nici una dintre ele nu este pe deplin satisfacatoare sau complet verificata:

- ipoteza neurochimica se bazeaza pe o diminuare a nivelurilor unei enzime, colin-acetil-transferaza, in diferite zone ale creierului (cortex si hipocamp). Acest deficit ar antrena o diminuare a cantitatii de acetilcolina, un neurotransmitator (substanta chimica asigurand transmiterea influxului nervos), dar nu explica degenerescenta nervoasa.

- ipoteza genetica se bazeaza pe studiile epidemiologice care indica existenta unor antecedente familiale ale bolii copil cu trisomie 21 (mongolism), fara ca sa se poata determina ratiunile unei astfel de asocieri.

- ipoteza virala este starnita prin analogia cu boala lui Creutzfeldt-Jakob, o boala cerebrala rara care atinge persoanele varstnice. Totusi, daca exista un agent infectios raspunzator de boala lui Alzheimer, el ar avea nevoie de un anume context genetic, imunitar sau toxic pentru a se manifesta.

- ipoteza imunologica se bazeaza pe diminuarea globala a numarului de limfocite circulante si pe prezenta crescuta a autoanticorpilor. Totusi, aceste perturbari sunt frecvente cu inaintarea in varsta in afara oricarei demente.

- ipoteza vasculara si metabolica este sprijinita de o reducere a debitului sangvin cerebral, a oxigenarii sangelui si de capacitatea sa de a capta glucoza. Totusi, aceste deficite pot fi consecinte si nu cauza deteriorarii cerebrale.

- ipoteza toxica se bazeaza pe cresterea nivelurilor de aluminiu in creier. Dar concentratiile de 5 ori mai mari intalnite la cei dializati nu produc degenerescenta nervoasa.

- ipoteza radicalilor liheri se sprijina pe faptul ca imbatranirea este consecinta, in parte, efectelor distructive ale acestora. Ea constituie actualmente obiectul a numeroase cercetari.



Simptome si semne - Tabloul clinic este in relatie cu evolutia bolii. In formele de debut, testele psihometrice (de evaluarea a memoriei imediate, de retentie vizuala, de vocabular) permit evidentierea deteriorarii intelectuale. Boala progreseaza spre o dementa accentuata, cu tulburari mari de memorie, dezorientare temporo-spatiala, afazie, agnozie, apraxie, iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. Cea mai profunda alterare afecteaza functiile cognitive si consta intr-o amnezie indeosebi anterograda, tulburari ale limbajului oral si scris, discalculie, la care se adauga aparaxia si agnozia.

Inceputul bolii este, in general, discret, marcat prin simptome banale. Expresia lor variaza mult de la o persoana la alta. Importanta lor se agraveaza, in general, cu timpul.

- Tulburarile de memorie constituie primul simptom al bolii. Ele pot fi izolate si pot dura mai multe luni sau mai multi ani. Bolnavul nu mai reuseste sa-si aminteasca numele unei persoane sau al unui loc desi ii sunt bine cunoscute. Se pot constata, de asemenea, tulburari de orientare in timp si in spatiu. Abia mai tarziu tulburarile de memorie afecteaza faptele vechi (incapacitatea bolnavului de a evoca faptele importante ale vietii sale), cunostintele dobandite in anii de scoala sau ai vietii profesionale si bagajul cultural.

- Tulburarile de comportament sunt, si ele, relativ precoce dar pot sa nu fie remarcate decat tarziu. O indiferenta, o reducere a activitatii sunt constatate adesea. Ele reprezinta o reactie a bolnavului la tulburarile sale de memorie, dar atesta adesea si un sindrom depresiv. Tulburari de caracter (iritabilitate, idei de persecutie) pot, de asemenea, sa apara.

- Tulburarile de limbaj (afazie) trec adesea neobservate la inceput: bolnavul isi cauta cuvintele, utilizeaza frecvent perifraze si cuvintele valabile in orice imprejurare. Mai tarziu, afazia este neindoielnica: discursul este putin informativ sau incoerent, apar inversiuni de silabe sau de cuvinte. Se instaleaza tulburari severe de intelegere a limbajului.

- Tulburarile de comportament motor se manifesta printr-o dificultate de a efectua gesturi cu toate ca ele sunt cotidiene (sa se imbrace, sa tina o furculita) atunci cand nu este afectat de vreo paralizie.

- Tulburarile de recunoastere a fetelor nu mai permit pacientului sa-i recunoasca pe cei apropiati, chiar sa se recunoasca pe sine intr-o oglinda.

Uneori, boala debuteaza printr-o stare confuzionala spontana sau declansata de luarea unor medicamente (anticolinergice in particular), o boala sau un soc afectiv (disparitia cuiva apropiat, schimbarea domiciliului etc.).



Evolutie - Evolutia bolii lui Alzheimer este treptata. In faza cea mai avansata, bolnavul a pierdut orice autonomie si trebuie sa fie asistat in toate actele vietii sale cotidiene ca mersul, sculatul, mancatul sau efectuarea toaletei. Adesea este inevitabila o incontinenta totala.



Tratament - Actualmente nu exista vreun tratament specific al bolii lui Alzheimer, dar pot fi avute in vedere intotdeauna ingrijiri paleative care sa diminueze simptomele. Unele antidepresive pot fi prescrise pentru a ameliora dispozitia bolnavului si a diminua starea sa de anxietate, dar trebuie evitata mai ales utilizarea antidepresivelor triciclice din cauza proprietatilor lor anticolinergice. De o maniera generala, trebuie sa fie exclus orice medicament anticolinergic. De fapt, esenta tratamentului se bazeaza prin luarea in responsabilitate a bolnavului de catre cei apropiati intr-o prima etapa, daca este posibil, sau de catre un ajutor la domiciliu. In toate cazurile, autonomia pacientului si mentinerea lui la domiciliu trebuie sa fie prelungite cat mai mult timp posibil. Spitalizarea trebuie avuta in vedere doar in ultima faza a bolii. Numeroase studii se afla in curs pentru a evalua eficacitatea diverselor terapeutice vizand, in particular, sa remedieze, desi doar superficial, carenta in acetilcolina, intre care tacrina (admisa recent in SUA si in Franta), care, in doze moderate, a permis, in unele cazuri, sa se atenueze simptomele bolii.



Sinonime: dementa presenila, Alzheimer (boala), scleroza Alzheimer, boala Pick.

 
Dacriocistita Defecografie Degeratura Delir Dermatofitie Dermita seboreica Deshidratare Deshidratare acuta a sugarului Dezlipire sau decolare de retina Diareea calatorului Difterie Digitalic Dintelui (abces al) Diplopie Discromatopsie Deces Dermatologie Diafiza Diaforeza Dinte Diverticuloza colica Denutritie Depistare antenatala Distomatoza Diabet neinsulinodependent Dispeptic Declarare obligatorie a bolilor infectioase Distomatoza hepatica Dieta Diareea sugarului Dragon Dispozitiv intrauterin (DIU) Dezordine bipolara Dismorfofobie Densitate osoasa Dermita de apropiere Dermatitis liniaris migrans (dermatita lineara migratorie) Disimulare Dobandit Debilitate mintala Decompensare respiratorie acuta (sindrom de) Dermapeeling Dizenterie Dislipidemie Decompresie Diabet insipid Disectie aortica Dermatomiozita Distaza Depresie perimenopauza Diafragma contraceptiva Disc intervertebral Depresie la adolescent Decalvant Detrusor al vezicii urinare (muschi) Dejerine-sottas Decubit sau decubitus Deget in "resort" Dermatofibrom Diagnosticare Dezlipire sau decolare epifizara Dacriogen Dactilomegalie Dactiloscopie Dalton Daltonism Dantura Debite expiratorii Diencefal Debitmetrie Debitmetru Debitmetru de varf Diplegie spastica Distensie abdominala Defibrinare Deficienta Drepanocitoza Dismorfie Degenerescenta oculara Depresie postmenopauza Diskus Dischinezie Devitalizare Dominant Donator universal Duplicitate renala Declorurare Decalotare - decalotaj Decalcificare Decerebrare Dacriocistorinostomie Dactilita Disfibrinogenemie Dementa Alzheimer Decidual Durillon (fr.) Disortografie Dizigot Duct vitelin Demineralizare Depigmentare Defect septal Duct galactofor Desosare Diagnostic prenatal Displazie condroectodermala Displazic Durere Diversificare (a alimentatiei sugarului) Dinti de lapte Dischilie Disfazie Dismorfofobie peniana Derma Diagnostic preimplantator Deletie Dislipidemic Debridare enzimatica Deficit de atentie (hiperactivitate) Dentistica Dermatita Dezvoltare psihomotorie a copilului Depresie postpartum Dermocorticosteroid Difosfonat Defileul cervicobrahial (sindrom al) Dializat Dejerine klumpke (sindrom al lui) Dezobisnuire (sindrom de) Dietilstilbestrol Drilling ovarian Duct omfalomezenteric Decarboxilare Defecatie Dren transtimpanic Denga Deficit mental Delir de grandoare Delleman (sindrom) Deficienta mintala Dopaj Decrepitudine Duchenne (miopatie a lui) Disproteinemie Dextrocardie Dermopatie Disfonie Distonie Degenerescenta maculara Dementa presenila Debit cardiac Disgenezie Distimie Dieta macrobiotica Degenerare maculara Debil Detartrare (detartraj) Dispnee Dermita ocre a gambelor Desensibilizare Dezobisnuire de un toxic Diabet insulinodependent Disfunctie Duodenita Dubin Johnson (sindrom) Densitometrie osoasa Dalac Dren Dezobstructie Diplegie Diaree Dezorientare Dorsalgie Dimer Deltoid Dislexo-disgrafie Depistare Derm Diabet Diabet renal Decalcifiere Depigmentatie Digitoplastie Dissinergie Denga (febra) Diafizar Distocie Dermita de scaun Dezvoltare a copilului Dermabraziune Duct Durere de cap Ddt Dartos Durere radiculara Disreflexie autonoma Disurie Diuretic Dermatoza pustuloasa subcornoasa Dihidrotestosteron Dolor Dementa Debridare Displazie mezoectodermala Dispozitiv MDI Dendrita Depresie Disartrie Dedublare a personalitatii Donovanoza Diverticulectomie Discalculie Dacrioree Derivat nitrat Displazie Diateza Dacriolit Defibrilare Drenaj postural Derivatie Dishidroza Digestie Dracunculoza Dermatoza Diu Dentitie definitiva Decoct Dehiscenta Declive Depletie Disfagie Difilobotriaza Deconexiune Defileul toracobrahial (sindrom al) Dermatita de scutec Disostoza Dipsomania Dermatita herpetiforma Diabet de sarcina Debilitate Disgenezie testiculara (sindrom) Deget de la mana Deget de la picior Dismatur Deontologie Disgravidie Deficit martial Dermatita seboreica a sugarului Dermatoza cu iga linear Deferent (vas sau duct) Diskinezie Decarboxilaza Debilitant Disfunctie erectila Distrofie musculara Dermatoza acuta febrila neutrofilica Digitala Dispraxie motorie specifica Debit sistolic Debit ventilator Debit volum (bucla) Dismorfic Dermografism Dislalie Decrosare de maxilar Dilatatie Delirium tremens Dependenta Depresie la varstnic Dezinsectie Dietetica Diafragm Down (sindrom) Discartroza Dopamina Decompensare respiratorie idiopatica Defectologie Demodex folliculorum Dextroza Decompensare Deambulator Debit Decanulare Dermatomicoza Depozit urinar Discoradiculografie Dezvoltare fizica a copilului Degeratura grava Dermatita verminoasa rampanta Dermita ortoergica Dactileme Discondroplazie Dentitie de lapte Diverticulita Dismenoree Descuamare Deglutitie Dentina Dentitie Dieta ketogenica Deranjament gastric Diureza Dacrioadenita Defecare Dihidroepiandrosteron Diastola Distres Decompensat Deshidroza Dinte inclus Dispozitie Decantare Diverticul Dandy-Walker (sindrom) Dermolexie Disembriom Dentitie temporara Dactilofazie Drenaj Darier (boala a lui) Diastaza Debit pe minut al hematiilor si leucocitelor (masurare a) Dermatita artificiala Diverticul Meckel Discronie Dumping (sindrom) Discografie Disglobulinemie Defibrilator Deciduoza Demielinizare Discromie Disestezie Deconditionare Dispareunie Decidua Diabet zaharat Dializa Dupuytren (boala a lui) Dislexie Doppler (examen) Digestiv (aparat) Distrofie ovariana Disartrie (dizartrie) Dializa peritoneala Disforie Dermita Diagnostic Dtp Diabolo DHEA Detritus Decliv Demons-meigs (sindromul) Distal Distrofie Dolicocolon Diatermia Disectie Drog Disulfiram Diskinezie rectala Duoden Debit respirator Deficit de adenozin deaminaza (deficit de ada) Disectazie de col vezical DEXA Disgrafie Discopatie Deficit de miofosforilaza Diploid Disfunctia de miscare periodica a picioarelor (DMPP) Dressler (sindrom al lui) Dozare biologica Ductografie Disfunctie orgasmica Decongestionant Dezinfectie Demielinizant Displazie ectodermala anhidrotica Decongestiv Dermita ocra a gambelor Dublu orb (testare) Diaforetic Dispepsie

Intreaba farmacistul

Vrei sa stii mai multe detalii despre un anumit produs? Ai o problema medicala sau cosmetica la care nu ai gasit inca rezolvare?

Scrie-ne intrebarea ta completand formularul
Completeaza formularul

Suna-ne la TelVerde 0800 833 003
(disponibil si din retelele de telefonie mobila)

0800 833 003
Media - Spoturi TV
Help Net Info
  • Gaseste o farmacie Help Net
  • Cauta termen medical
  • Cauta prospect medicament
  • Farmacii cu punct de Prim Ajutor
Calculator sarcina

Introduceti in spatiile alaturate data de inceput a ultimei menstruatii si durata medie a ciclului menstrual.

Durata ciclului menstrual

Calculeaza