•  

Cataracta

Cataracta

Introducere

Cataracta este una din cele mai frecvente boli oculare, constand in opacifierea progresiva a cristalinului ("lentila"ochiului). Simptomul principal este scaderea vederii, vederea incetosata, sau "scurtarea" vederii - ochiul devine miop (nu mai vede la distanta, dar incepe sa vada mai bine la aproape).

Cataracta e o boala care se diagnosticheaza usor cu ocazia unui consult oftalmologic de rutina, prin examinarea de catre oftalmolog a polului anterior ocular cu biomicroscopul; dilatarea pupilei faciliteaza stabilirea diagnosticului, dar ajuta si la stabilirea tipului si localizarii opacitatilor cristaliniene.


Odata diagnosticata cataracta, se pot utiliza si alte teste pentru a estima gradul de avansare a bolii: acuitatea vizuala, sensibilitatea la contrast, vederea de noapte, vederea color etc. De asemenea, trebuie efectuate si alte examinari oftalmologice pentru a depista eventuale boli coexistente (glaucomul, degenerescenta maculara etc.)
 
Exista urmatoarele tipuri de cataracta, diferentiate prin cauzele care le-au determinat: 
- Cataracta comuna, de varsta: apare o data cu inaintarea in varsta, ceea ce determina opacifierea progresiva si cresterea duritatii cristalinului; etiologia nu se cunoaste.
- Cataracta complicata: apare in asociere cu unele boli oculare: uveite–iridociclite (inflamatii oculare), dezlipire de retina veche, tumori oculare etc.
- Cataracta patologica apare, chiar la varste mai tinere, in asociere cu unele boli generale: diabet zaharat, unele boli de rinichi, lucrul indelungat in medii toxice, boli endocrine etc.
- Cataracta cortizonica: este produsa de utilizarea in timp indelungat a unor medicamente pe baza de cortizon.
- Cataracta traumatica: se poate forma dupa unele traumatisme directe la ochi sau in zona ochiului.
- Cataracta congenitala: apare de la nastere sau in primii ani de viata.
- Cataracta secundara ( = un termen impropriu pentru Sindromul de opacifiere al capsulei posterioare, capsula pe care sta cristalinul artificial): poate aparea la 2-3 ani de la operatia de cataracta, la aproximativ 5-15% dintre pacienti.

Tratament

 

Singurul tratament eficient al cataractei este cel chirurgical.

Cataracta nu este o urgenta de tratament: ea nu trebuie insa amanata mult, deoarece in stare “coapta” este mai dificil de operat, riscurile sunt mai mari, iar vindecarea postoperatorie poate fi mai lenta. Cataracta se opereaza cand stadiul evolutiv interfereaza si impiedica activitatea zilnica normala a pacientului, obstructionand-o.

Exista si cazuri care reprezinta urgente de tratament: 

  • cataracta foarte matura (cataracta se poate “umfla” sau “dezintegra” in ochi, ducand la complicatii serioase: glaucomul secundar facotoxic, sau afectarea ireversibila a endoteliului cornean);
  • cataracta traumatica (in functie de leziunile asociate);
  • cataracta congenitala (se opereaza chiar in primele luni de viata, mai ales daca este unilaterala).

Cea mai moderna tehnica este “facoemulsificarea prin microincizie cu implantare de cristalin foldabil” avand urmatoarele avantaje: incizia este foarte mica (1.6 - 2.2mm), nu sangereaza, nu necesita sutura, nu determina astigmatism postoperator si se cicatrizeaza foarte repede, impiedicand astfel posibilele infectii postoperatorii.

 

top

Rezultate si indicatii postoperatorii

 

Rezultate 
 
Operatia de cataracta prin facoemulsificare este una dintre cele mai sigure interventii chirurgicale, daca se folosesc corect tehnicile moderne; eventualele complicatii intraoperatorii si postoperatorii sunt in intregime tratabile, printr-o vasta experienta chirurgicala si dotare corespunzatoare in aparatura.

In general, recuperarea este de 100%, dar rezultatul final al vederii poate fi influentat si de prezenta unor boli asociate (leziuni fund de ochi, degenerescente maculare, atrofie de nerv optic, retinopatie diabetica sau pigmentara si altele).
Cazurile de cataracta secundara - Sindrom de opacifiere a capsulei posterioare - (vederea scade la 2-3 ani de la operatie in 5-10% dintre cazuri) se trateaza prin “capsultomie cu Laser Yag” sau prin “polisarea capsulei posterioare”; ambele sunt tratamente relativ usoare pentru pacient, care dureaza cateva minute si nu necesita anestezie prin injectii. 
 
Recomandari postoperatorii
 
Pacientii operati in clinica noastra primesc dupa operatie instructiuni verbale si scrise cu ceea ce se recomanda si ceea ce e contraindicat in primele 2-4 saptamani postoperatorii.

In prima zi postoperator, pacientul vine la control si este instruit asupra efectuarii tratamentului si a conduitei postoperatorii: incepe tratamentul local cu picaturi (pe care le primeste gratuit - antibiotice si cortizon) si va reveni la control dupa aproximativ 3 - 4 saptamani, cand se face un control final al ochiului operat si va primi prescriptia pentru ochelari, dupa cum este nevoie. Desi tratamentul dureaza 3 - 4 saptamani, reintegrarea in viata activa este mult mai rapida, in cateva zile dupa operatie, in functie si de tipul de activitati desfasurate de pacient.
top

Complicatii intra si postoperatorii

Ca orice manevra chirurgicala, si operatia de cataracta poate avea anumite riscuri, incidente si complicatii, atat intraoperator, cat si post operator. Din fericire, acestea pot fi foarte rare in mainile unui chirurg cu experienta, precum si daca se respecta anumite reguli in sala de operatii: o dezinfectie si asepsie perfecta a salii, instrumente de unica folosinta, sterilizarea dupa fiecare pacient, campuri chirurgicale de unica folosinta, etc.

Intraoperator, posibilele complicatii sunt: 


- spargerea capsulei posterioare, pe care trebuie asezat cristalinul artificial - se poate rezolva complet, printr-o tehnica chirurgicala adecvata (numai la indemana unui chirurg experimentat) si instrumente speciale;
- atingerea endoteliului cornean, cu edem cornean prelungit postoperator - poate fi prevenita printr-o tehnica adecvata si folosirea unor substante speciale de protectie a corneei;
- hemoragia coroidiana, extrem de rara in cazul facoemulsificarii prin microincizie, dar frecventa in operatiile de cataracta prin incizii mari, ducand pana la posibilitatea unei hemoragii masive (hemoragia expulziva), cu consecinte foarte grave. 

Postoperator, pot aparea urmatoarele complicatii:

- edem cornean, care de obicei e pasager;
- cresterea tensiunii intraoculare, de asemenea, trecatoare - se trateaza cu picaturi si/sau tablete;
- inflamatii postoperatorii, mai frecvente la ochi, cu antecedente de uveite, iridociclite, la diabetici s.a. - se rezolva printr-un tratament mai prelungit cu antiinflamatorii si midriatice;
- dezlipirea de retina, mai precoce sau mai tardiva - de obicei apare la ochi cu miopie, sau in cazurile de spargere a capsulei posterioare; necesita o noua interventie chirurgicala, pentru alipirea retinei
- infectia intraoculara - endoftalmita - cea mai grava complicatie a oricarei operatii intraoculare, putand duce pana la pierderea vederii si chiar a globului ocular. Din fericire, daca se respecta anumite reguli de asepsie, este foarte rara. Odata aparuta insa, necesita o interventie chirurgicala de urgenta si tratament antibiotic masiv.

 

top

Sfaturi inainte de operatie

•  Trebuie sa duca o viata normala, sa se alimenteze normal, sa-si continue activitatile zilnice normale, pana in ziua operatiei. 

•  Trebuie sa-si ia tratamentul general, pentru alte afectiuni, in continuare, ca si cand nu ar urma sa se opereze; acest tratament se ia inclusiv in ziua operatiei (NU trebuie intrerupt tratamentul antihipertensiv, sau cel antidiabetic, nici chiar cel anticoagulant). Nici unul dintre aceste tratamente nu influenteaza operatia, nici evolutia postoperatorie, deci nu trebuie intrerupt!
•  In ziua operatiei, poate mananca ceva usor, poate bea lichide ca intr-o zi obisnuita, sa fie imbracat cu ceva usor, care sa nu incomodeze la gat. NU se consuma nici un fel de bauturi alcoolice in ziua operatiei! Doamnelor nu se recomanda sa poarte parul strans in coc la spate, caci ar incomoda la pozitia culcat, de pe masa de operatie, nici bijuterii masive, de asemenea incomode. Se interzice machiajul ochilor in ziua operatiei. 
•  Este obligatoriu ca pacientul sa vina insotit la operatie si, mai ales, sa plece insotit de o ruda/prieten/cunostiinta, care sa-l duca acasa cu masina personala sau cu un taxi.
NU se recomanda plecarea de la operatie cu autobuz, metrou, etc. A doua zi la control, poate veni si cu un mijloc de transport in comun, preferabil sa fie tot insotit. La urmatoarele vizite, poate sa vina si neinsotit, indiferent de mijlocul de transport. 
• Inainte de operatie, pacientul e pregatit: e imbracat in echipament steril, se efectueaza consultul medical general si anamneza generala de catre medicul anestezist, toaleta locala oculara, picaturi de dilatat pupila, diverse perfuzii-dupa caz, etc. Ulterior se efectueaza anestezia locala, si se monteaza balonasul de presiune care ajuta la realizarea unei bune anestezii. Toate acestea cer timp, astfel incat, pregatirea preoperatorie, operatia in sine si urmarirea postoperatorie pot insuma un timp de doua ore/doua ore si jumatate. De aceea, atat pacientul, cat si insotitorii acestuia, trebuie sa se astepte la "sacrificarea" acestor ore in ziua operatiei. 
•  Pacientul pleaca de la Clinica avand un pansament steril pe ochiul operat, pansament pe care nu il da jos, pana cand vine la control, a doua zi dimineata. Abia atunci una dintre asistentele noastre ii va da jos pansamentul. 
•  De asemenea, la plecarea de la operatie, pacientul sau apartinatorii acestuia, primesc o reteta de picaturi, pe care trebuie sa le cumpere chiar in acea zi, dar pe care nu trebuie sa le inceapa pana vine la control, a doua zi, cand vine cu flacoanele de picaturi asupra lui, pentru a i se explica modul de administrare. 
•  Pacientul pleaca acasa insotit, cu o masina personala sau cu un taxi. 
•  Acasa, pacientul sta cat mai linistit, mananca ceva usor, poate privi la televizor cu celalalt ochi (cel operat fiind pansat), si se odihneste. E de preferat sa nu doarma pe partea ochiului operat. Daca are dureri, ceea ce e putin probabil, poate lua un antalgic de tipul Algocalminului, sau echivalente. NU se umbla la pansament si NU se apasa zona ochilor! 
•  A doua zi dimineata, la ora 8, vine la control, cu flacoanele de picaturi asupra lui. O doamna asistenta va da jos pansamentul, si va face toaleta locala, pregatindu-l astfel pentru controlul efectuat de catre medicul care l-a operat. Tot acum va primi protocolul operator cu eticheta cristalinului si instructiuni despre regulile pe care trebuie sa le respecte pana la vindecarea operatiei.

 

top

Sfaturi dupa operatie

1. Pacientul trebuie sa-si faca tratamentul, asa cum i-a fost indicat si explicat.
2. Trebuie sa vina la control in prima zi postoperator, precum si la vizitele ulterioare indicate de medic.
3. Nu are voie sa se apese pe ochi; trebuie sa se fereasca de traumatisme, chiar minime, in regiunea oculara.
4. Poate iesi afara inca de a doua zi postoperator.
5. Sa se fereasca de praf, si de curenti de aer. In acest sens, e indicat sa poarte dupa operatie ochelari de soare, sau cu lentila protectoare heliomata, chiar fara dioptrii.
6. Se poate uita la televizor, folosind vechii ochelari de TV – exista unele exceptii, care vor fi discutate, daca e cazul, la primul control, cu medicul
7. Poate citi, de asemenea, cu vechii ochelari de citit – exista si in acest caz unele exceptii, pe care medicul le subliniaza la primul control. 
8. Nu doarme pe partea ochiului operat.
9. Nu se spala pe ochiul operat. Se va spala pe fata, dar se va ocoli ochiul. Acesta va fi spalat, daca face secretie sau urdori, cu un pansament steril inmuiat in ser fiziologic (ambele se gasesc la farmacii). Cu acesta se vor curata cu blandete pleoapele, genele si "coltul" ochiului, dimineata la sculare.
10. Se poate face dus corporal din prima zi postoperator.
11. Pacientul se poate spala pe cap dupa 2-3 zile de la operatie, dar cu capul lasat pe spate, ca la coafor. 
12. Ochiul operat nu poate fi machiat cam doua saptamani. Restul fetei poate fi fardata.
13. De altfel, toate indicatiile si restrictiile de la punctele 3 – 10 sunt valabile pentru aproximativ doua saptamani, dupa care pacientul poate intra incet-incet in viata normala.

Dr. Ozana Moraru

Medic specialist olftalmolog
Centrul Olftalmolgic Oculus

 

top

Postat in :

Boli ale organelor de simt

Data:

09-04-2013

Ce parere au cititorii

Nici un comentariu

Adauga un comentariu

Media - Spoturi TV
Help Net Info
  • Gaseste o farmacie Help Net
  • Cauta termen medical
  • Cauta prospect medicament
  • Farmacii cu punct de Prim Ajutor
Calculator sarcina

Introduceti in spatiile alaturate data de inceput a ultimei menstruatii si durata medie a ciclului menstrual.

Durata ciclului menstrual

Calculeaza