Importanta somnului pentru organism

IMPORTANTA SOMNULUI PENTRU ORGANISM

Somnul este esential pentru buna functionare si longevitatea organismului nostru. El nu este facut doar ca sa treaca timpul mai repede in timpul noptii, ci reprezinta un adevarat barometru al sanatatii corpului.

  • Psihologie si dezvoltare personala

Pentru creier, somnul este la fel de necesar, precum sinele pentru trenuri: fara ele, nu pot functiona. Acest lucru se datoreaza faptului ca somnul antreneaza acea parte a creierului responsabila cu creativitate, iar pe parcursul evolutiei si tot cultivandu-si diverse abilitati cognitive, oamenii au inceput sa simta nevoia de somn pentru a-si reincarca bateriile. In somn, creierul stabileste codul pe care il va folosi mintea in viitor pentru resetarea si eliberarea sistemului in fiecare noapte.

Mai mult, vederea de exemplu - necesita o concentrare cognitiva maxima, ceea ce inseamna ca atunci cand observi lucruri in jurul tau si le procesezi vizual, creierul este aproapre 100% dedicat acestui proces. Iar acest lucru nu se opreste aici: pentru a procesa cu adevarat informatiile si pentru a le memora, ai nevoie de un timp in care sa nu privesti nimic, deci trebuie sa dormi sau sa meditezi cu ochii inchisi.

Din pacate insa, cei mai multi dintre oameni nu dorm suficient, ceea ce influenteaza considerabil procesul de imbatranire a organismului. De fapt, persoanele care dorm mai putin de sase ore pe noapte prezinta un risc cu 50% mai mare de a face infectii virale si de a se imbolnavi de inima, ori de a face un atac cerebral. Mai mult de atat, privarea somnului este asociata cu declinul mintal si cu mancatul excesiv. Dupa doua sau mai multe nopti nedormite la rand, oamenii devin psihotici, motiv pentru care multe forme de tortura sunt cauzate de privarea de somn.

In realitate, oamenii mor mai repede daca sunt privati de somn decat de mancare. Fara somn, organismul devine vulnerabil, slabit, tulburat. Sistemul imunitar este slabit, creste riscul aparitiei de boli cardiace si activitatea cerebrala se incetineste.

Chiar si in acest context, putin oameni isi fac griji in privinta faptului ca nu dorm suficient si traiesc cu senzatia ca pot recupera oricand orele pierdute. O alta problema ar fi cea a somnului pasiv. Toata lumea stie ca fumatul pasiv este daunator, dar cum ramane cu somnul pasiv? Femeile casatorite pierd in jur de o ora de somn pe noapte din cauza faptului ca sotii lor sforaie.

Cei mai multi dintre americani au o problema cronica cu dormitul insuficient, motiv pentru care nu se mai pot trezi fara ceas desteptator. Prin definitie, nevoia de a pune ceasul sa sune indica existenta unei probleme.

Somnul este strans legat de activitatea glandei pineale, singura glanda endocrina care intra in contact cu mediul exterior. Denumita simbolic cel de-al treilea ochi, aceasta simte expunerea la lumina asemeni senzorilor de lumina. Glanda pineala este formata din celule similar celor care se afla in spatele retinei, cu diferenta ca acestea sunt localizate la nivelul creierului, neavand acces direct la lumina.

Glanda pineala dicteaza ritmurile circadiene percepute chiar si de catre persoanele oarbe. Este substanta pe care glanda pineala o secreta - melatonina, un dirijor al simfoniei hormonilor din organism. Melatonina regleaza menstruatia, controleaza dorinta sexuala, mentine ritmul cardiac in limite normale, ajuta la diminuarea stresului, blocand raspunsul organismului la acesta, este un foarte puternic antioxidant, incetinind imbatranirea si, mai ales, ajuta la reglarea orarului de somn.

Nivelul melatoninei creste in timpul noptii si in lunile de iarna. Cand nivelul melatoninei este scazut, orarul firesc de somn se da peste cap, ceea ce cauzeaza tot felul de probleme de sanatate. Secretia de melatonina atinge apogeul in jurul varstei de 5 ani, ulterior scazand continuu, pe masura ce organismul imbatraneste, atat la nivel cantitativ, cat si calitativ.

In ecuatia somnului, sunt implicati si alti trei neutrotransmitatori: acidul gama-aminobutiric sau GABA, adenozina si acetilcolina, secretata de catre hipotalamus. Primii doi ne obosesc si induc starea de veghe si nevoia de somn, iar aceticolina este cea care ne da trezirea. Cofeina actioneaza exact asupra acetilcolinei, crescand nivelul acesteia.


Pareri

Pareri

Fii primul care posteaza un review pentru acest articol.

Adauga o parere

Co si o tomto článku myslíte vy?

1-5

1 2 3 4 5




Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile nepotrivite!