•  

scleroza Alzheimer

Listeaza alfabetic: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

HelpNet.ro iti pune la dispozitie un glosar complet de termeni medicali.


Alzheimer Alois a fost neurolog si psihiatru german (1864-1915). Boala Alzheimer este o denumire prin care, in prezent, este desemnat ansamblul dementelor degenerative primare care pot debuta atat in perioada de batranete, cat si inainte de aceasta. Prevalenta bolii Alzheimer creste semnificativ cu varsta (5% peste 65 de ani).

Boala Alzheimer este o afectiune neurologica cronica, cu evolutie progresiva, caracterizata printr-o alterare ireversibila a intelectului care ajunge la o stare dementiala. Boala lui Alzheimer se traduce printr-o degenerescenta nervoasa cu evolutie inevitabila, cauzata de o diminuare a numarului de neuroni, cu atrofie cerebrala si prezenta "placilor senile".



Anatomopatologie - Boala Alzheimer se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. Cele mai evidente modificari sunt:

- atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale

- leziuni ale hipocampului

- dilatarea ventriculilor cerebrali.



Istoric - In 1906, neuropatologul german Alois Alzheimer a descris alterarile anatomice observate in creierul unei paciente de 51 ani atinsa de dementa, halucinatii si tulburari de orientare. De atunci, s-a definit boala lui Alzheimer ca o dementa presenila (putand aparea inainte de 65 ani). Comunitatea stiintifica reuneste astazi sub denumirea de "dementa de tip Alzheimer" boala lui Alzheimer si dementele senile.



Frecventa - Boala lui Alzheimer este cea mai obisnuita dintre demente. Frecventa sa globala, dupa 65 ani, variaza intre 1 si 5,8%. Ea creste cu varsta, atingand 10% dupa 85 de ani. Aceasta boala risca sa devina, odata cu cresterea continua a sperantei de viata, o adevarata problema sociala. In pofida eforturilor intreprinse pentru a mari numarul centrelor de primire, acestea sunt insuficiente ca numar pentru a gazdui persoanele lipsite de autonomia lor si care nu pot fi ingrijite de catre cei apropiati.



Cauze - Acestea raman necunoscute. Au fost formulate numeroase teorii, dar nici una dintre ele nu este pe deplin satisfacatoare sau complet verificata:

- ipoteza neurochimica se bazeaza pe o diminuare a nivelurilor unei enzime, colin-acetil-transferaza, in diferite zone ale creierului (cortex si hipocamp). Acest deficit ar antrena o diminuare a cantitatii de acetilcolina, un neurotransmitator (substanta chimica asigurand transmiterea influxului nervos), dar nu explica degenerescenta nervoasa.

- ipoteza genetica se bazeaza pe studiile epidemiologice care indica existenta unor antecedente familiale ale bolii copil cu trisomie 21 (mongolism), fara ca sa se poata determina ratiunile unei astfel de asocieri.

- ipoteza virala este starnita prin analogia cu boala lui Creutzfeldt-Jakob, o boala cerebrala rara care atinge persoanele varstnice. Totusi, daca exista un agent infectios raspunzator de boala lui Alzheimer, el ar avea nevoie de un anume context genetic, imunitar sau toxic pentru a se manifesta.

- ipoteza imunologica se bazeaza pe diminuarea globala a numarului de limfocite circulante si pe prezenta crescuta a autoanticorpilor. Totusi, aceste perturbari sunt frecvente cu inaintarea in varsta in afara oricarei demente.

- ipoteza vasculara si metabolica este sprijinita de o reducere a debitului sangvin cerebral, a oxigenarii sangelui si de capacitatea sa de a capta glucoza. Totusi, aceste deficite pot fi consecinte si nu cauza deteriorarii cerebrale.

- ipoteza toxica se bazeaza pe cresterea nivelurilor de aluminiu in creier. Dar concentratiile de 5 ori mai mari intalnite la cei dializati nu produc degenerescenta nervoasa.

- ipoteza radicalilor liberi se sprijina pe faptul ca imbatranirea este consecinta, in parte, efectelor distructive ale acestora. Ea constituie actualmente obiectul a numeroase cercetari.



Simptome si semne - Tabloul clinic este in relatie cu evolutia bolii. In formele de debut, testele psihometrice (de evaluarea a memoriei imediate, de retentie vizuala, de vocabular) permit evidentierea deteriorarii intelectuale. Boala progreseaza spre o dementa accentuata, cu tulburari mari de memorie, dezorientare temporo-spatiala, afazie, agnozie, apraxie, iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. Cea mai profunda alterare afecteaza functiile cognitive si consta intr-o amnezie indeosebi anterograda, tulburari ale limbajului oral si scris, discalculie, la care se adauga apraxia si agnozia.

Inceputul bolii este, in general, discret, marcat prin simptome banale. Expresia lor variaza mult de la o persoana la alta. Importanta lor se agraveaza, in general, cu timpul.

- Tulburarile de memorie constituie primul simptom al bolii. Ele pot fi izolate si pot dura mai multe luni sau mai multi ani. Bolnavul nu mai reuseste sa-si aminteasca numele unei persoane sau al unui loc desi ii sunt bine cunoscute. Se pot constata, de asemenea, tulburari de orientare in timp si in spatiu. Abia mai tarziu tulburarile de memorie afecteaza faptele vechi (incapacitatea bolnavului de a evoca faptele importante ale vietii sale), cunostintele dobandite in anii de scoala sau ai vietii profesionale si bagajul cultural.

- Tulburarile de comportament sunt, si ele, relativ precoce dar pot sa nu fie remarcate decat tarziu. O indiferenta, o reducere a activitatii sunt constatate adesea. Ele reprezinta o reactie a bolnavului la tulburarile sale de memorie, dar atesta adesea si un sindrom depresiv. Tulburari de caracter (iritabilitate, idei de persecutie) pot, de asemenea, sa apara.

- Tulburarile de limbaj (afazie) trec adesea neobservate la inceput: bolnavul isi cauta cuvintele, utilizeaza frecvent perifraze si cuvintele valabile in orice imprejurare. Mai tarziu, afazia este neindoielnica: discursul este putin informativ sau incoerent, apar inversiuni de silabe sau de cuvinte. Se instaleaza tulburari severe de intelegere a limbajului.

- Tulburarile de comportament motor se manifesta printr-o dificultate de a efectua gesturi cu toate ca ele sunt cotidiene (sa se imbrace, sa tina o furculita) atunci cand nu este afectat de vreo paralizie.

- Tulburarile de recunoastere a fetelor nu mai permit pacientului sa-i recunoasca pe cei apropiati, chiar sa se recunoasca pe sine intr-o oglinda.

Uneori, boala debuteaza printr-o stare confuzionala spontana sau declansata de luarea unor medicamente (anticolinergice in particular), o boala sau un soc afectiv (disparitia cuiva apropiat, schimbarea domiciliului etc.).



Evolutie - Evolutia bolii lui Alzheimer este treptata. In faza cea mai avansata, bolnavul a pierdut orice autonomie si trebuie sa fie asistat in toate actele vietii sale cotidiene ca mersul, sculatul, mancatul sau efectuarea toaletei. Adesea este inevitabila o incontinenta totala.



Tratament - Actualmente nu exista vreun tratament specific al bolii lui Alzheimer, dar pot fi avute in vedere intotdeauna ingrijiri paleative care sa diminueze simptomele. Unele antidepresive pot fi prescrise pentru a ameliora dispozitia bolnavului si a diminua starea sa de anxietate, dar trebuie evitata mai ales utilizarea antidepresivelor triciclice din cauza proprietatilor lor anticolinergice. De o maniera generala, trebuie sa fie exclus orice medicament anticolinergic. De fapt, esenta tratamentului se bazeaza prin luarea in responsabilitate a bolnavului de catre cei apropiati intr-o prima etapa, daca este posibil, sau de catre un ajutor la domiciliu. In toate cazurile, autonomia pacientului si mentinerea lui la domiciliu trebuie sa fie prelungite cat mai mult timp posibil. Spitalizarea trebuie avuta in vedere doar in ultima faza a bolii. Numeroase studii se afla in curs pentru a evalua eficacitatea diverselor terapeutice vizand, in particular, sa remedieze, desi doar superficial, carenta in acetilcolina, intre care tacrina (admisa recent in sua si in franta), care, in doze moderate, a permis, in unele cazuri, sa se atenueze simptomele bolii.

Sinonime: dementa presenila, dementa Alzheimer, Alzheimer (boala), boala Pick.

 
Sex Sarcina si medicamentele Sarcoidoza Siringom Siringomielie Sinucidere Sinus Sarcina multipla Ser antilimfocitar Spondilartrita anchilozanta Siderofilina Schonlein-Henoch (sindrom al lui) Salmonelioza sau salmoneloza Sindrom extrapiramidal Sindrom de furt subclavicular Safena (vena) Sistem imunitar Spermatogeneza Stenoza tricuspida Sindrom yuppies Still (boala a lui) Sindrom de furt al subclaviarei Scheuermann (boala a lui) Sare Sydenham (coree a lui) Schelet Scabie umana Sindrom al copilului hiperactiv Sindromul Churg-Strauss Seringa Sindrom al lui Raynaud Sculament (termen popular) Somn Sialografie Soc termic Sindrom nefrotic cu leziuni glomerulare minime Salivara (glanda) Sindrom al subclaviarei hoate Salicilati Sindrom al Stein-Leventhal Solvit Serclaj al colului uterin Sarcom al tesutului conjunctiv specializat Sistemul HLA STG (Scaderea Tolerantei la Glucoza) Sibutramina Scleroza sistemica Sindromul de hiperstimulare ovariana (OHSS) Sinuzita etmoidala Schwannom Scleradenie Sclerotom Salpingita Stafilococie Stretching Sialadenita Simpatom Seropozitiva Sezary (sindrom al lui) Sfigmobolometrie Sinechie Salicilamida Sarcom osteogenic Sanatate Sindrom rotulian Spasm hemifacial Sa turca goala (sindrom) Sasea (boala a) Sarcozom Schistocephalus Sclerofonie Serclaj cervical Spalatura bronsioalveolara Streptolizina SNC Scuama Scuamos Senescenta Sfingomielina Sistem nervos central Sancroidul Spitz (melanom juvenil al lui) Splahnicectomie Sheehan (sindrom al lui) Sedare Stetoscop Sucroza Sidesmo Sarcina patologica Secluzie pupilara Scleroterapie Semiologie Seminom testicular Sectocardiografie Sacula Saint guy (dans al lui) Scanner sau scaner cu raze x Schizofazie Secundara Seronegativa Sebacee Sfincterotomie Spondiloliza Spondiloza Streptodornaza Stereotaxie Sedativ psihic Sarcoptidoza Sexsomnie Supraselar Sindrom de arc aortic Sonda moleculara Sindrom Donohue Scabioza de origine animala si vegetala Sidmifilina Scotopie Stockholm (sindrom) Sindrom Fissinger-Leroy-Reiter Stomatolog Simfiziotomie Scalpului (grefa a) Stafilococ auriu Soc caloric Spasm al laringelui Sclerodermie sistemica Streptococie Supraspinosilor (sindrom al) Sunt Sppoting Silicat Simpaticotrop Somatologie Sadism Salivatie San Sarcina extrauterina Scanografie Sialagog Stenoza pilorica Sindrom mielodisplazic (SMD) Statura Stroma Salicilat Surdomutitate Silicoza Simbioza Sindileza Sindrom Simpatina Singamie Sinistro- Sabural Sialolitiaza Somatostatina Sindrom de banda amniotica Spirocheta Spasmofilie Simpaticotonie Sfigmo Stridor laringean Spitalism Sinostoza Sanului (turnara benigna a) Sarcoamele tesutului conjunctiv obisnuit Sarcoid Sforait Sharp (sindrom al lui) Steroid hormonal Sondaj vezical Spaniomenoree Substanta reticulata Sedentarism Stomatognat (sistem) Sindromul de detresa respiratorie a adultului Sindrom Demons-Meigs Sesamoid Situs inversus Sindromul Young Sindromul copilului scuturat Sindrom ovulator Sidesmofit Supinatie Speranta de viata Schistocit Sindrom metabolic Spermatida Scaun Sciatica Schistoza Streptococ Substanta alba Sistem nervos periferic Sexualitate Sacrocoxita Sinistrocardie Schistothorax Sesila Spina Sterilet Semi Sitofobie Seleniu Stomie Sprue tropical Scan RX Socogen Sanului (tumora benigna a) Sentiment Spermatogonie Stenoza aortica Sinovita Scotch test Senologie Sensibilitatea Saccus Somnifer Sindrom de detresa respiratorie a adultului Sistem Silicon Saburala Semnul Chvostek Somathormon Simfiza Stertor Salpingoplastie Sarcina si viata zilnica Scibale Spermicid Sinovectomie Sepsis Schilling (test al lui) Ser sangvin Sept Sternotomie Sediment Simpatoblast Surdomut Stomacului mic (sindrom al) Sudoripara (glanda) Septicemie Septinevrita Sleroza combinata a maduvei Sindromul Aicardi Spacer Strangulare intestinala Solutie Sa turca Sindrom adenocutaneomucos Shigelioza Stimulator cardiac Sughit Sistem cardiovascular Sex Sindrom al lui De Toni-Debre-Fanconi Seroterapie Salabraziune Stenoza valvulara Spina bifida Senzatie Salicina Sindrom radicular Simt al mirosului Sferocitoza Scalp Salpingorafie Sarcinile patologice Sarco- Sistem extrapiramidal Sarcolema Sfigmomanometru Spastic Sterina Spasmodic Subconstient Sindrom Down Sarcina Sclerokeratoirita Sifilofobie Salpingoscopie Salpingotomie Schistomelus Schistoprosopus Schizogeneza Ser Selar Sinus al fetei Sinuzita Streptococia supurativa Sociopatie Silicatoza Silicemie Spondilartropatie Schizoid Sfenoid Seii turcesti goale (sindrom al) Stare limita Sodoku Salivar Sacro- Sindrom al lui Kelly-Paterson Sindromul Brueghel Salureza Scapulalgie Sceros Seismoterapie Sexologie Sarcoamele tesutului conjunctiv specializat Sfenoidita Silueta Sindrom obstructiv Sinton Spasm Stent Stomatita Sputa Steatomerie Septoplastie Streptococ beta hemolitic Sulfamida Supuratie Semn Sferocit Sindrom premenstrual Schwartz bartter (sindrom al lui) Scleroza diseminata Scleroza Alzheimer Satelitoza Sac gestational Sarcina ectopica Soc cardiogenic Scoliotic Scleroza Soc anafilactic Sinergie medicamentoasa Sindrom paraneoplazic Sinestezie Sindrom restrictiv Sacrolistezis Salazion Scabioze de origine animala si vegetala Sanului (abces al). Scafoid carpian Seroconversie Siamezi, siameze Stomatita gangrenoasa Strat germinativ Sidesmo- Strumpell-lorrain (sindrom al lui) Scleroza combinata a maduvei Scodism Sonda genetica Spirochetoza Sinistroza Sindrom mononucleozic Strübing-marchiafava (sindromul) Simtire Sterilitate Sedimentare Stres posttraumatic Sindrom uretral acut Stepaj Sigmoidita Somn (tulburari de) Sismoterapie Simfiza pleurala Stenoza de pilor Safism Scapulectomie Scatolagnie Sclerenchim Sarcoliza Sarcomatoza Sciatic Scizura Sialita Splenita Simtamant S.a.p.h.o. (sindrom) Sincopa Sonda Suspensie Stoicism Sindrom Moshcowitz Sferocitoza ereditara Sideroscop Sistem cardiocirculator Sterilizare Streptochinaza Scrot Sistem limfoid Sistem nervos Sectio Sindrom Meigs Schir Serclajul colului uterin Saluretic Sindrom lipoidic Sanatoriu Sclerita Sclerotica Suprainfectie Supraocluzie Sprue nostras Stenoza Septicopioemie Sacralgie Spa Seboree Streptococie supurativa Siringobulbie Somnambulism Sindrom Forestrier Salmonella Sancru Sedentar Steatoree Salpingografie Sfingomanometru Sinplasm Stenoza pulmonara Surmenaj Sinergism Sete Supraalimentatie Schizotocid Scabia umana Sideroza Scleros Scintigrama Setolina Sineresis Supraantrenament Sindromul demons - meigs Serclaj Sterilizare masculina Semi- Seroenterita Sigmoida Spasm infantil Seroprofilaxie Schirmer (test al lui) Serodiagnostic Splina Sexoterapie Scuipat Streptococemie Sindromul picioarelor nelinistite (SPN) Sistem endocrin Somnolenta Sifonaj Sinartroza Supravegherea medicala prenatala (sarcina) Skiascopie Sinoviorteza Scintigrafie Sindrom hemolitic si uremic Spermatocel Stimulator artificial Soc hipovolemic Sporotricoza Soc septic Scleroza in placi Serovaccinare Stenoza mitrala Sarcopoietic Senilitate Scabie Spermatozoid Sindromul Mowgli Sindromul xxy Secret medical Spondilita anchilozanta Salpingectomie Soc caloric sau termic. Serocolita Seton Sfacel Sferocampimetru Sonda nucleica Sinoviala Spasmotic Spondilodiscita Sancru moale Subcortical Sindrom oculo uretro sinovial Scleromalacie Schizofrenie Scleronichie Supraponderal Suflu Sindesmofit Sindrom al lui verner-morrison Somn la copil (tulburari de) Stanca Seminogoniom Simapticotonie Simptomatologie Sectiune Seroasa Splenomegalie Sistem transdermic Simbiotic Serologie Stomatodinie Sasaiala Sfingolipidoza Sebacee (glanda) Sindrom intestinal al homosexualilor Sindrom lacunar Sialoree Sindrom pluricarential Sindrom intermenstrual Sindrom Marfan Sinchizis Sindrom aderential pelvin Scrofuloderma Sindesmotomie Sigmoidectomie Stenoza spinala Sfigmo- Sindrom al lojelor Sechela Solvent Supuratie pulmonara Sofrologie Sa turceasca Sistem osos Suferinta fetala Strabism Sindrom al lui weir-mitchell Scrofuloza Sindrom bulbar Sindrom canalar sau de canal Stenoza a aparatului digestiv Scorbut Scototerapie Secretina Sindrom al imunodeficientei dobandite Scrantitura Sweet (sindrom a lui) Salmonela Sangerare nazala Sanului (cancer al) Scarita Senzitivism Scleroonichie Sfigmotonometru Scintilatie Siclemie Seston Subcutanat Sarcina molara Scleroza multipla Sclera Spongiform Scutum tympanicum Spate Serotip Sebum Sarcopt Sindrom little Sechestru Surfactant Stimulare cardiaca Suflu sistolic Somatic Simblefarom Sacrum Salmonella typhi Sigmoidostomie Sarcom Stafilococ Sarcom al tesutului conjunctiv obisnuit Sindromul Di George (DiGeorge) Sterilizare feminina Scleredem Schizotism Sindrom de fat tranzfuzat Spalatura gastrica Substanta cenusie Supradoza Sicozis Spermatoree Sindrom nefritic Safenectomie Specul Sindrom uscat Sferofakie Sanitar Spalatura baritata Salpingolizis Sarcoplasma Secusa Scapula Sinovie Staza Simpatogonie Subiacent Sindrom nefrotic Sodiu Siamez Sistem limbic Satietate Seminom Spray Semnul Trousseau Simpatomimetic Stafiloplastie Steroizi Sanului (abces al) Scotom Scabioza Shigeloza Sclerodermie Sindrom posttraumatic Simetroscop Sindrom mieloproliferativ Schizo- Scalpului (grefa a ) Stare vegetativa cronica Screening neonatal Scolex Scoliostoza Scolioza Schonlein enoch (sindrom al lui) Sindrom de fragilitate a cromozomului X Specialitate farmaceutica Segmentatie Supraiacent Sindrom parkinsonian Stomacului (cancer al) Sange Scleredem Scarlatina Saturnism Serozitate Sterol Sidero- Schwartz–Jampel (sindrom) Shy drager (boala a lui) Spondilita Subdural Streptococie nesupurativa Screening genetic Sindrom cerebelos Spondilolistezis Selenoza Stem Strubing-marchiafava (sindromul) Scrotum Stomac Sistem circulator Sindrom inflamator Sfincter Oddi Sapun Soc infectios Stop cardiocirculator Streptokinaza Sideropenie Saliva Salpingita Spasm in flexie Sfat genetic Suflat al nasului Serotoninergic Simpatolitic Sweet (sindrom a/lui) Sferometru Sistem portal Scapulopexie Surditate Sideroblast Sterila Sublingual Submaxilara (glanda) Spasm al plansului in hohote Sensibilizare Streptococcus pneumoniae Sadomasochism Sinuzila sfenoidala Scizurotomie Sinus cavernos Sactosalpinx Stangaci Sold Supradozare Sperma Sumatriptan Sfincteroplastie Sutura Sturge weber krabbe (boala a lui) Schizont Serpiginos Sclerokeratita Sindrom de zdrobire Sclerodactilie Somatica Sida Simptom Sindrom Leoffler Sejunctie Sigmatism Scarificare Scatofilie Semicretinism Sideremie Saccoradiculografie Stapedectomie Steatoza Saltea Sinovectomie Salpinx Sindrom meningean Sigmoid Stenoza anala Scaune Schizomanie Schizocarie Sedativ Semipermeabilitate Sfingolipide Siderocit Spasticitate Stern Subluxatie Sudatie Sylvius (scizura a lui) Sudorific Spor Stupefiant Sugar Scleroza laterala amiotrofica Sinapsa Smalt Sediment urinar Stres Spectroscopie prin rezonanta magnetica Sclerodesmie Saponificare Sifilis Sinapsogeneza Sfarc Simpatogoniom Suspensor Sfincter Simulare Sinciput Simt Sistem vascular Salpingopexie Secretori Scalpel chirurgical Sanogeneza Scotometrie Saprofit Sangvin Spirometrie Sindactilie Sildenafil citrat Stripping Spasmolitic Sindrom hiperkinetic al copilului Splenoportografie Sclerodermie localizata Sfigmocardiograf Sclero- Salpingoneostomie Scoarta cerebrala Sindrom Patau Scleroblastema Sindesmita Sept nazal Strictura Sidesmologie Scleromixedem Sclerectomie Sudoripar Sidero Schistoglossia Sistola Schizogonie Spermocultura Sindrom XXY Sinistro Sindrom de tunel cubital Sarcoplast Sindesmopexie Stomatologie Sevraj Sindrom Edward (Edwards) Simpatectomie Spermograma Secretie Schistosomiaza Scizurita Sincinezie Sincitiotrofoblast Sinclitism Stoma Scafoid tarsian Sexuata (reproducere) Scabia Somatomedina Sistemului dopaminergic Spermatocit Schwannom vestibular Stop cardiorespirator Sinuzita sfenoidala Solarium sau solar Serotonina Sistem limfatic

Media - Spoturi TV
Help Net Info
  • Gaseste o farmacie Help Net
  • Cauta termen medical
  • Cauta prospect medicament
  • Farmacii cu punct de Prim Ajutor
Calculator sarcina

Introduceti in spatiile alaturate data de inceput a ultimei menstruatii si durata medie a ciclului menstrual.

Durata ciclului menstrual

Calculeaza