BACTERIILE
Cu siguranta ai auzit vorbindu-se in ultima perioada din ce in ce mai mult despre bacterii. Ele sunt peste tot: in aer, in alimente si, desigur, pe corpul nostru. Nu le vedem, dar ne temem de ele. Oare trebuie sa ne fie intr-adevar teama?
In general, cand vine vorba despre bacterii, suntem tentati sa le asociem automat cu un microorganism patogen, adica o entitate ce poate fi responsabila cu declansarea unei boli. Insa trebuie sa stim ca nu toate bacteriile sunt periculoase. Dimpotriva, exista un mare numar care nu numai ca sunt inofensive, insa sunt si utile pentru om.
Bacteriile sunt organisme vii unicelulare, organismul lor fiind constituit dintr-o singura celula. Ca forma, exista bacterii rotunde, alungite sau spiralate. Indiferent de forma lor, ele sunt microscopice si nu pot fi vazute cu ochiul liber, deoarece ochiul fiintei umane nu poate distinge lucruri care masoara mai putin de 0,1 mm. Or, aceste microorganisme sunt de la 100 pana la 10000 de ori mai mici decat un fir de nisip. Totusi, acest lucru nu le impiedica sa fie raspandite peste tot in mediul natural: in aer, in sol, in apa, dar si pe corpul fiintelor vii. Ele pot supravietui in conditii de viata extreme si pot trai chiar si in deseuri radioactive!
Clasificare
In corpul nostru traiesc mai multe miliarde de bacterii “bune” si “rele”, cele mai multe din ele formand colonii pe piele si in tractul gastro-intestinal. Pielea umana este acoperita de ceea ce se numeste flora cutanata, un ansamblu de microorganisme care este prezent inca de la nastere pe intreaga epiderma. Acestea sunt de fapt bacteriile care asigura protectia pielii, iar numarul lor a fost estimat de oamenii de stiinta la circa 50 de milioane pe o suprafata de 6,5 cm patrati de piele.
Bacteriile cutanate nu au doar rolul de a proteja pielea, ci si pe acela de stimulare a sistemului imunitar, caci substantele secretate pot inhiba proliferarea germenilor ocazionali, actionand ca un fel de antibiotic natural. Cam in acelasi fel stau lucrurile si cu “bacteriile prietenoase” aflate in interiorul organismului.
Acidophillus sau Bifidobacteriile din flora gastrica si alte specii clasificate ca probiotice, cum ar fi lactobacilii prezenti in flora normala vaginala. Acestea ajuta la digestia vitaminelor, a nutrientilor si a acizilor grasi esentiali, pastreaza echilibrul hormonal, regleaza metabolismul si contribuie la detoxifiere. La nivelul vaginului, bacteriile “bune” mentin umiditatea si un pH acid care nu permite dezvoltarea haotica a bacteriilor cu potential patogen. Astfel, o scadere a nivelului bacteriilor Lactobacilus, care constituie aproape 95% din flora vaginala, va provoca inmultirea excesiva a altor tipuri de microorganisme mai putin “prietenoase” si aparitia vaginitelor bacteriene.
Echilibrul bacterian
Calitatea majora a unui produs bun de curatare a fetei si a corpului este respectarea echilibrului bacterian. Produsele cosmetice trebuie alese cu grija, astfel incat bariera de protectie a pielii sa nu aiba de suferit. Geluri purifiante, produse de gomaj, icrodermoabraziune, creme pe baza de acizi, toate acestea trebuie folosite cu masura, iar pielea trebuie tratata cu blandete.
Grija pentru igiena nu trebuie totusi transformata intr-o obsesie. Altfel, filmul hidrolipidic care protejeaza in mod natural epiderma nu mai poate sa-si indeplineasca functia de bariera. De fapt, cand acesti agenti agresivi indeparteaza lipidele protectoare, pielea devine permeabila. In consecinta, toti compusii iritanti si poluanti pot penetra mai usor, slabind apararea naturala.
Dezechilibrul florei intestinale
O cauza frecventa a dezechilibrelor florei intestinale o constituie tratamentele prelungite cu medicamente care scad aciditatea gastrica sau administrarea, pentru mai mult de o saptamana, de antibiotice cu spectru larg. Acestea nu fac diferenta intre bacteriile care ajuta organismul sa functioneze corect si cele “rele” si distrug in masa coloniile bacteriene sau duc la dezvoltarea unor specii de bacterii rezistente la actiunea medicamentelor respective, in detrimentul unor specii benefice.
De asemenea, trebuie limitate: administrarea indelungata de laxative fara a face diferenta intre produsele naturale si produsele de sinteza, clismele repetate, consumul de alimente conservate chimic sau cu un continut mare de aditivi alimentari, precum si, in egala masura, alimentatia dezechilibrata sau dietele drastice cu un singur tip de alimente.
