•  

Arterele

Arterele

Introducere

Arterele au trei invelisuri, fiecare avand sarcina lui. Invelisul interior, cel care intra  in contact cu sangele care circula prin artere, se numeste intima. Aceasta este alunecoasa precum teflonul, pentru ca sangele sa poata curge usor pe ea. In stare normala, acest strat interior format dintr-un rand de celule este foarte neted.

Acest strat interior ajuta la protejarea stratului mijlociu care se numeste membrana medie si care sustine structura artertei. Membrana medie este musculara, asa ca poate raspunde la ceea ce se intampla in creier sau oriunde altundeva in corp; ea se contracta atunci cand esti anxios sau deprimat si se deschide atunci cand faci miscare pentru a permite unei cantitati mari de sange sa irige muschii.

Stratul exterior se numeste adventice si arata similar pielitei de la carnati: ea mentine integritatea arterei, asemeni unui ambalaj de celofan.

Factori de risc

• Fisurile - captuseala fina din interiorul arterelor isi pastreaza integritatea datorita unor celule foarte delicate care pot fi afectate de anomalii cum ar fi consumul excesiv de zahar, presiunea prea mare a sangelui, inflamatiile cronice ale gingiilor, stresul cronic, anumite boli cu transmitere sexuala sau cantitatea crescuta de produse toxice precum nicotina. Atunci cand aceste celule sunt afectate, se indeparteaza unele de altele, formand un gol, scindarea care trebuie refacuta cat mai repede, pentru a proteja captuseala vaselor de sange.

Reparatia se realizeaza cu ajutorul colesterolului cu o conditie: proteinele care il transporta sa fie din cele sanatoase (adica HDL). In caz contrar, se declanseaza o reactie inflamatorie, iar asta provoaca o invazie a leucocitelor si aparitia cheagurilor sangvine, care pot bloca rapid intreaga artera, favorizand aparitia unui infarct miocardic, atac vascular cerebral, impotentei sexuale sau a pierderii memoriei. Producerea unei astfel de fisuri este primul pas: urmeaza acumularea de colesterol care duce la inflamatie si, ulterior, la blocaj.

Scindarile de acest fel sunt cauzate de factori care sunt pe deplin controlabili, de aceea modificarea stilului de viata reprezinta cea mai importanta masura de preventie.

• Blocajele - o fisura sau un obstacol in stratul intern al arterei inseamna ca stratul mijlociu este expus fluxului de sange, ceea ce necesita rapid o interventie. Atunci cand materialul de reparatii este reprezentat de colesterorolul rau (LDL-ul), rezultatul nu este deloc unul bun: sistemul imunitar  trimite  leucocitele pentru a elimina colesterolul daunator, eliberand substante toxice, care provoaca o inflamatie generala.

Atat inflamatia, cat si colesterolul creeaza spatii aglomerate pe peretii arterelor, numite celule globuloase, ceea ce conduce la o marire a placii ateromatoase, facand suprafata arterei mai aspra; de aici, rezulta o noua inflamatie si noi denivelari in peretele arterial. In timp, celule globuloase mari devin atat de umflate, incat impiedica alimentarea cu sange. In astfel de situatii, unele dintre aceste celule sunt “infometate” si devin “iritabile” (sunt incarcate electric, similar electricitatii generate la pieptanarea parului), atragand trombocitele, celule ale sangelui care indeplinesc o functie importanta - asigurarea hemostazei, adica oprirea sangerarii. Rezultatul final consta in aparitia cheagurilor.

• Cheagurile - atunci cand trombocitele intalnesc o ruptura acoperita de colesterol, in interiorul unei artere (adica o placa aterosclerotica aspra) ele se descompun si formeaza un cheag mare deasupra placii iritate si inflamate, aducand proteine ce sporesc la formarea cheagului in zona “accidentata”. Peretii care erau initial inflamati devin grosi si atrag brusc un numar mare de trombocite, care formeaza un cheag mare, ce blocheaza intreaga artera. Privat de sange, hrana lui vitala, tesutul cardiac incepe sa moara. Uneori insa, un cheag format pe suprafata peretului arterial se poate deplasa si fixa intr-o zona vitala, impiedicand circulatia sangelui, cu riscuri majore chiar asupra sanatatii pacientului.

Atunci cand vasele se inchid, tesutul infometat da un semnal care declanseaza un proces de formare a unor noi rute, rezultand o circulatie colaterala, o masura de adaptare a organismului. In plus, activitatea fizica creste necesarul de sange la nivelul tesuturilor, stimuland astfel circulatia colaterala. In conditiile unui blocaj de 50%, sangele circula destul de liber pentru a nu considera necesara gasirea unor drumuri alternative.

top

Ritmul cardiac

Aproximativ jumatate dintre cei care sufera de boala arterelor coronare ajung sa aiba probleme si cu ritmul inimii. Problema este instabilitatea: atunci cand parti ale muschiului inimii mor din cauza faptului ca arterele sunt blocate, celulele care se afla in proximitatea zonelor moarte devine “confuze” si inceteaza sa-si mai indeplineasca functiile in mod corect si intra in conflict unele cu altele, lupta denumita fibrilatie, miscare haotica la polul opus cu cea normala ritmica si puternica. Acest ritm poate avea consecinte fatale deoarece nu are forta suficienta pentru a pompa in mod optim, sange in organism. Este nevoie de un mare soc electric care sa aduca inima la ritmul ei regulat.

Pentru pacientii diagnosticati cu probleme de ritm cardiac, o solutie o reprezinta implantarea unui aparat numit defibrilator cardiac intern automat, pozitionat in cutia toracica. Acest aparat poate depista ritmul neregulat si automat transmite inimii un soc reglator. Atunci cand fibrilatia apare in camerele care stocheaza sangele, pacientul resimte palpitatii. In acest caz, in locul defibrilatorului, sunt recomandate metodele minim invazive precum introducerea unui pacemaker, ablatia chirurgicala sau o medicatie care sa includa un anticoagulant care sa impiedice formarea pe peretii arteriali de cheaguri cauzatoare de atacuri de cord.

top

Insuficienta mitrala

Valvele joaca un rol de baza in ciclul fara de sfarsit al sangelui catre inima. Ele sunt ca niste portari care opresc sangele sa-si creeze un alt drum prin inima si sa se scurga inapoi in camerele pe care tocmai le-a parasit. Taria sunetelui arata cat de bine se inchid valvele, iar suflul indica dimensiunea deschiderii unei valve sau scurgerile care se produc prin acestea.

Cea mai comuna problema legata de valve este insuficienta mitrala, in care valva dintre atriul si ventriculul stang nu se inchide complet, lasand sangele sa treaca dincolo de ea. Procesul incorect irita nervii de la nivelul atriului, ceea ce poate duce la aparitia palpitatiilor si a transpiratiilor.

15% dintre femei sunt diagnosticate cu insuficienta mitrala. Cu toate ca si barbatii au valve anormale, sindromul palpitatiilor, al transpiratiei si al atacurilor de panica apar cel mai adesea a femeile tinere. Solutia consta in tratamentul cu metablocante, dar cele mai multe persoane ies natural din aceasta stare. 

top

Sfaturi sanatoase

• Exerseaza-ti inima - circa 60 de minute de antrenament creste energia, stimuland activitatea cardiovasculara si ritmul cardiac la 80% sau chiar mai mult din maximul calculat pentru varsta ta (220 minus varsta pe care o ai). De fapt, pentru o sanatate optima, ai nevoie de trei reprize a cate 20 de minute de miscare la acest ritm cardiac. Este nivelul care te face sa transpiri intr-o camera racoroasa.

• Miscarea intareste vasele de sange si muschiul inimii, regleaza nivelul colesterolului, reduce inflamatiile si scade cei mai importanti factori in imbatranirea arteriala: tensiunea sistolica (presiunea exercitata atunci cand inima se contracta, primul numar care se citeste in exprimarea tensiunii arteriale) si tensiunea diastolica (presiunea din artere atunci cand inima este in repaos, numarul al doilea). In plus, activitatea fizica ajuta la mentinerea greutatii corporale optime, prevenind supraponderabilitatea, afectiune ce aduce risc dublu de a dezvolta o boala cardiaca.

• Cunoaste numerele esentiale - cu cat stapanesti mai bine nivelurile diferitilor factori interni care pot afecta sanatatea inimii, cu atat mai simplu vai fi sa masori riscurile, sa le diminuezi si sa previi pericolele.

• Tensiunea arteriala - este forta pe care o exercita sangele asupra peretilor arterelor atunci cand trece prin ele. Cand tensiunea depaseste nivelul optim de 115/76, aceasta forta practic face gauri in artere, provocand fisurile deja amintite. Monitorizarea tensiunii acasa este o masura de preventie foarte importanta. Tensiunea se masoara dimineata, in timpul zilei si seara.

• Analizele de sange - realizate anual; ele ofera o perspectiva completa a starii de sanatate a organismului si a inimii implicit. Dintre factorii de risc  care trebuie monitorizati amintim colesterolul, homocisteina (un produs derivat din digestia proteinelor), proteina C-reactiva (masoara nivelul tuturor inflamatiilor din corp, precum sinuzita sau infectiile urinare), glicemia (nivelul zaharului din sange).

Homocisteina, formata din cristala, duce la aparitia de leziuni si inflamatii in peretii arterelor pe care practic le “bombardeaza”. Un nivel crescut de homocisteina poate fi combatut prin administrarea zilnica de acid folic, nivelul optim fiind egal sau mai mic de 9 mg/dl.

Proteina C-reactiva (PCR) creste riscul problemelor cardiace, deoarece orice inflamatie din corp aduce cu sine inflamarea arterelor. Nivelul PCR poate fi scazut printr-o cura de antibiotice, miscare, admnistrarea de antiinflamatorii si de statine, NUMAI la recomandarea si sub supraveghere medicala.

• Hiperglicemia data de diabetul zaharat inactiveaza fosfokinaza, o substanata care face posibila dilatarea si contractarea arterelor. In lipsa acesteia, riscul scindarilor creste dramatic. Trebuie evitate alimentele care contin cantitati mari de carbohidrati (de exemplu, gogosile cu jeleu). Nivelul optim al glicemiei este sub 100 mg/dl.

• Testele fizice - pot spune foarte multe despre sanatatea inimii, analizand reactia organismului la efortul fizic intens si capacitatea de revenire.  Aceste doua teste pot prevedea riscul de deces sau handicapurile potentiale in urmatorii zece ani: masurarea frecventei cardiace maxime si a timpului de revenire. Dupa efort fizic intens timp de 3 minute, masoara frecventa cardiaca verficand cat de aproape este de 80-90% din valoarea maxima pentru varsta ta (o poti afla scazand din 220 varsta calendaristica).

De exemplu, daca ai 40 de ani, freceventa maxima trebuie sa fie de 180 de batai/minut, iar 90%  inseamna 162,80%, adica 144. Dupa doua minute de repaos, verifica din nou frecventa pentru a stabili timpul de revenire. Daca ai ajuns la cel putin 80% sau mai mult din frecventa cardiaca maxima sau daca aceasta a scazut cu cel putin 66 de batai/minut, varsta ta reala este cel putin cu cinci ani mai mica decat cea calendaristica.

• Stapaneste-ti emotiile - acestea au un impact enorm asupra modului in care functioneaza corpul tau. Emotiile negative cresc tensiunea arteriala, intrerup procesul natural de refacere a organismului si produc constrictia vaselor de sange, ingreunandu-i circulatia. Mai mult, studiile au demonstrat faptul ca depresivii (n.r depresia o stare emotionala negativa pasiva) sunt de 4 ori mai expusi unui infarct miocardic. Explicatia este simpla: depresia creste acumularea trombocitelor, favorizand blocarea si imbatranirea arterelor. Stresul cronic, cel care te apasa zi de zi, este cel mai puternic factor de imbatranire al organismului, implicit a inimii. Sportul, tehnicile de relaxare si meditatie, hobby-urile si compania celor dragi sunt principalele arme contra stresului.

• Alimente pentru inima - nucile, uleiul de masline, pestele (mai ales cel gras, somonul), flavonoizii (puternici antioxidanti si antiinflamatorii) regasiti in diverse alimente de origine vegetala) sunt cateva din cele mai importante alimente cu rol cardioprotector. O mare atentie trebuie acordata grasimilor saturate (principalele vinovate ale imbatranirii arterelor si ale cresterii colesterolului “rau” - LDL) si zaharului (un nivel crescut de glicemie, peste 106 mg/dl, creste riscul aparitiei inflamatiilor si a formarii placilor ateromatoase).

• Respecta orele de somn - mai putina odihna pentru organism echivaleaza cu un risc crescut de infarct miocardic. Studiile au aratat ca portia optima de somn este de 7-8 ore pentru barbati si 6-7 pentru femei. Trebuie sa fie insa ore pline de somn - abia dupa aproximativ 2 ore acesta incepe sa fie odihnitor, eliberand suficienta serotonina. 

top

Postat in :

Afectiuni cardiovasculare

Data:

04-04-2013

Ce parere au cititorii

Nici un comentariu

Adauga un comentariu

Media - Spoturi TV
Help Net Info
  • Gaseste o farmacie Help Net
  • Cauta termen medical
  • Cauta prospect medicament
  • Farmacii cu punct de Prim Ajutor
Calculator sarcina

Introduceti in spatiile alaturate data de inceput a ultimei menstruatii si durata medie a ciclului menstrual.

Durata ciclului menstrual

Calculeaza