•  

Alergiile si stresul

Alergiile si stresul

Introducere

Alergia este un raspuns exagerat al sistemului imunitar si presupune aparitia unei inflamatii in prezenta unui agent strain. Reprezinta o hipersensibilitate la o substanta care, in mod normal, este inofensiva pentru majoritatea populatiei. Alergiile se manifesta diferit in functie de organul tinta afectat. Astmul bronsic, rinita alergica, eczema atopica, urticaria, alergiile alimentare sunt cateva exemple de boli care pot avea la baza un mecanism alergic.

Pentru un motiv sau altul, organismul are o reactie la un alergen pe care ar trebui sa il ignore, acesta din urma putand fi un tip de mancare, polenul unor flori, substante chimice sau anumite tipuri de par animal. Cel mai puternic factor declansator al alergiilor de primavara este polenul florilor, prezent primavara in aer.

Anticorpii organismului ataca factorii alergeni, iar in lupta lor elibereaza in sange binecunoscutele histamine - elemente chimice specifice. Acestea din urma sunt cele care declanseaza simptomele atat de neplacute, nas infundat, iritatii ale ochilor sau mancarimi ale pielii.

Frecventa alergiilor s-a dublat in ultimii 20 de ani. Este dificil de atribuit aceasta crestere  doar poluarii mai mari, deoarece in ultimele doua decenii s-a produs o incetinire a ritmului de crestere a poluarii fata de perioada 1960 – 1980. In ultimii ani, cercetatorii au fost pusi in fata unor date care sugereaza un rol mult mai mare al reactiei de stres in generarea, declansarea si mentinerea alergiilor.  

Legatura dintre functionarea sistemului imunitar si stres este un fapt de multa vreme stabilit. In perioada de rezistenta la stres apare o scadere a capacitatii de aparare la infectii, iar atunci cand capacitatea de adaptare incepe sa fie depasita apare o reactie imuna dezorganizata care poate duce, printre altele, la o hipersensibilizare fata de substante banale.

E sigur ca stresul creste incidenta alergiilor adevarate si ca le agraveaza; la fel de sigur este ca reactia de stres se poate manifesta mimand o alergie.

Una dintre substantele care genereaza reactia inflamatorie este histamina. Histamina este eliberata in cantitati mari, atat in alergii cat si in reactiile acute de stres. Un plus de confuzie este dat si de faptul ca multe medicamente antialergice sunt de fapt antihistaminice; pacientul isi spune „daca tratamentul a fost eficient, inseamna ca am intr-adevar o alergie”. Dar, ulterior constata ca nu poate gasi „vinovatul”: testele specifice la diferite substante raman negative.

Cateva exemple

A.T.*, 41 de ani, profesoara, a primit variate tratamente pentru o eruptii cutanate persistente, care se accentueaza periodic; exista cateva alergii alimentare identificate, dar in foarte multe situatii nu se poate stabili o relatie intre aceste alergii si agravarea eruptiei; este de asemenea hipersensibilizata la o substanta prezenta frecvent in sapunuri si detergenti si verifica intotdeauna foarte atent etichetele acestor produse; medicul dermatolog i-a recomandat sa solicite si sfatul unui psihiatru, remarcand ideile depresive si anxioase ale pacientei. Am constatat ca doamna A.T. avea o relatie maritala nesatisfacatoare din punct de vedere emotional si sexual, locuia impreuna cu mama, pe care o descria ca fiind rece si manipulatoare, nu mai era satisfacuta in profesie si era pe punctul de a accepta o pozitie de decizie intr-o institutie publica. Avea atacuri de panica si era permanent ingrijorata de ceea ce i s-ar  fi putut intampla fiicei sale (imaginandu-si frecvent catastrofe).  

Doamna A.T. nu se simtea bine in pielea ei. Da, este o metafora. Dar in acest caz a fost (ca si in altele asemenea) cel mai util diagnostic. Psihoterapia a ajutat-o sa-si recastige increderea in sine si mai ales curajul de a-si numi adevaratele probleme si de a lua decizii fara a mai cauta alibiuri pentru a le amana (cel mai la indemana fiind “mai intai sa ma fac bine”). Si sunt opt luni de cand nu mai are nici o problema cu pielea (cea vizibila, nu cea metaforica). 
 
C. B., 30 de ani, director de marketing, a avut astm bronsic in copilarie si este alergic la parul de pisica. In ultimele luni a avut frecvente tulburari digestive, pe care le pune pe seama unor alergii alimentare (de mentionat ca testele la alergeni alimentari specifici nu au identificat vreunul in cazul domnului C.B.). A venit la psihoterapeut pentru aparitia unor atacuri de panica, ce se manifestau initial mai ales la volan, motiv pentru care a renuntat sa mai conduca. Ii este frica sa ia orice fel de medicamente, gandindu-se la riscul de a face alergii.  C.B. are o partenera cu care este impreuna de opt ani; au frecvente dispute in legatura cu calitatea timpului pe care il petrec impreuna si despre oportunitatea de a avea un copil (el spune nu). Slujba actuala, de care a fost incantat in urma cu un an, mai ales datorita salariului, nu-i mai ofera provocari.  In cursul psihoterapiei C.B. a reusit sa sesizeze legatura dintre momentele de acutizare a nemultumirilor sau ingrijorarilor si aparitia simptomelor fizice; a inceput sa-si recunosca si sa verbalizeze emotiile. Dupa trei luni, atacurile de panica devenisera rare (doua in ultimele doua luni), lista alimentelor evitate se redusese simtitor, simptomele digestive erau mai putin perturbatoare (oricum, in ultimele trei luni nu mai apelase la serviciile de urgenta; acest lucru se intamplase de cinci ori in precedenta jumatate de an).
 
Un ultim exemplu este un experiment pe un grup de copii cu astm bronsic, alergici la parul de pisica. Copilul se juca intr-o incapere separata printr-un perete de sticla de camera alaturata, in care era introdusa intr-un anumit moment o pisica. O parte dintre copii au avut o criza de astm doar vazand pisica. A existat si o corelatie statistica semnificativa: parintii acestor copii prezentau scoruri mai mari de anxietate decat parintii celor care nu facusera criza.
 
Cineva imi spunea ca nu vrea sa-si schimbe modul de viata, vrea doar sa-i recomand un alt medicament in locul celui la care devenise alergic(?) dupa ce il folosise cu succes ani de zile. “E simplu: mi-e rau, l-am luat, imi trece”. Dar acea scurtatura se infundase. Toate medicamentele pe care le-a mai incercat nu le-a suportat. Vine o vreme cand trebuie sa admitem ca nu exista solutii usoare la probleme adanci.
 
Data viitoare cand aveti o alergie cu simptome respiratorii, digestive sau cutanate mergeti desigur la specialistul potrivit; dar puneti-va si aceste intrebari: E cineva sau ceva care ma sufoca ? Ce anume mi-a ajuns pana in gat? Ma simt bine in pielea mea? Raspundeti sincer si nu va lasati ademeniti de scurtaturi.
 
*datele de identificare au fost modificate pentru a mentine confidentialitatea
 
Dr. Dan Ghenea
Medic specialist psihiatrie
top

Postat in :

Alergologie Sanatate psihomentala

Data:

18-03-2013

Ce parere au cititorii

Nici un comentariu

Adauga un comentariu

Intreaba farmacistul

Vrei sa stii mai multe detalii despre un anumit produs? Ai o problema medicala sau cosmetica la care nu ai gasit inca rezolvare?

Scrie-ne intrebarea ta completand formularul
Completeaza formularul

Suna-ne la TelVerde 0800 833 003
(disponibil si din retelele de telefonie mobila)

0800 833 003
Media - Spoturi TV
Help Net Info
  • Gaseste o farmacie Help Net
  • Cauta termen medical
  • Cauta prospect medicament
  • Farmacii cu punct de Prim Ajutor
Calculator sarcina

Introduceti in spatiile alaturate data de inceput a ultimei menstruatii si durata medie a ciclului menstrual.

Durata ciclului menstrual

Calculeaza