ANTIINFLAMATOARELE
Ce au in comun durerile reumatice, entorsele si luxatiile, durerile de dinti, cefaleea, dismenoreea sau starile febrile? Starea neplacuta pe care o provoaca si remediul de tratare: medicamentele antiinflamatorii.
Inflamatia este un proces complex, reprezentat de fenomene de reactie ale organismului fata de agresiunile fizice, chimice, infectioase sau fata de reactiile interne (alergie, autoimunitate). Se manifesta prin modificari locale si generale, expresii ale tulburarilor provocate de un agent patogen, dar si prin incercarile de restabilire a functiilor alterate. Altfel spus, organismul nostru contraataca pentru a reface echilibrul, iar medicamentele antiinflamatoare ne sunt adevarati aliati in aceasta confruntare.
Antiinflamatoarele non-steroidiene (prescurtate in literatura de specialitate si AINS) reprezinta una dintre clasele de medicamente cele mai utilizate in intreaga lume pentru efectele lor antialgice (calmeaza durerea), antipiretice (combat febra) si antiinflamatoare (reduc inflamatia).
Mod de actionare
Mecanismul are la baza inhibarea unei enzime (ciclooxigenaza), ce ajuta la sinteza substantelor endogene care determina inflamatia. Aceasta enzima este de doua feluri:
• COX1, benefica, prezenta in toate tesuturile normale si care ajuta la biosinteza substantelor benefice asupra sistemului digestiv, circulator si respirator (cu efect antiaterosclerotic, antitrombogen, citoprotector gastric, bronhodilatator etc.);
• COX2, nociva, prezenta numai in tesuturile inflamate si dureroase.
Ca multe lucruri in viata insa, tratamentul cu medicamente antiinflamatoare are si o parte negativa: reactiile adverse, resimtite desigur, de la caz, diferit de fiecare persoana, efecte secundare neplacute cauzate de influentarea enzimei bune, COX1, pe langa cea nociva.
Reactii adverse
Astfel, in cazul unui abuz sau a combinatiilor nefericite de antiinflamatoare te poti confrunta cu agravarea durerilor in cazul ulcererelor, microhemoragii gastrice, arsuri, contractia bronhiilor si dificultati in respirare, cu agravarea asmului bronsic, functionarea defectuoasa a aparatului digestiv (constipatie, indigestie, diaree), scaderea fluxului sangvin renal si rata filtrarii glomerulare (efecte la nivelul aparatului reno-urinar), cresterea semnificativa a tensiunii arteriale din cauza retentiei de apa si de sare, sau formarea unor mici cheaguri de sange (trombi) la nivelul peretilor arteriali cuprinsi de ateroscleroza (la nivelul aparatului cardiovascular), senzatia de ameteala, insomnie, stari de oboseala (la nivelul general al organismului) etc.
Pana la 40% dintre pacientii tratati cu AINS prezinta efecte secundare, care impun uneori intreruperea tratamentului. De aceea, este foarte importanta identificarea factorilor de risc pentru reactiile adverse la fiecare pacient in parte, iar decizia terapeutica este luata dupa punerea in balanta a beneficiilor si a riscurilor potentiale.
Factorii majori de risc sunt reprezentati de varsta de peste 65 de ani, problemele cardiace, hepatice, renale, utilizarea unor doze mari si timp indelungat, fumatul, consumul de alcool, infectia cu Helicobacter pylori - care provoaca ulcerul (factori mai minori insa). De aceea, cercetatorii au acordat o foarte mare atentie descoperii de antiinflamatoare care sa opreasca exlusiv secretia de COX2, „enzima rea”.
Mod de administrare
Pentru a evita neplacutele efecte adverse, iti recomandam in principal reducerea dozelor utilizate si coadministrarea de medicamente cu rol protector digestiv. De asemenea, include in alimentatia ta si probiotice, microorganisme vii care stimuleaza productia bacteriilor „bune” din microflora intestinala a tractului digestiv si o echilibreaza. In plus, cresc imunitatea organismului; previn alergiile alimentare si impiedica dezvolatea bacteriilor patogene in tubul digestiv.
Le poti gasi in alimente (ceapa, prazul si cicoarea, iaurtul - trebuie sa contina neaparat bacteriile lactice Lactobacillus bulcaricus si Streptococcus thermophillus), dar si in suplimentele alimentare (sub forma de capsule, pudra sau lichid).
De asemenea, poti opta pentru medicamentele antiinflamatorii sub forma de unguente. Spre deosebire de antiinflamatoarele administrate pe cale generala (oral, injectabil sau ca supozitoare), unguentele antiinflamatoare nu ajung in cantitate semnificativa in sange si reactiile adverse pot fi diminuate sau chiar complet eliminate.
In concluzie: masura este cuvantul de ordine, iar excesele intotdeauna dauneaza. Aceasta regula se aplica si in cazul consumului de medicamente antiinflamatoare, ca de altfel, al oricarui remediu farmaceutic. Ele trebuie administrate cu precautie si numai la recomandarea medicului sau a farmacistului. Nu uita: automedicatia prezinta riscuri variate, de la atenuarea si mascarea semnelor de gravitate ale bolii, pana la la prelungirea evolutiei si persistenta microbilor, din cauza tratamentelor inadecvate. Doar asa putem considera medicamentele „prietenii” si nu „dusmanii” nostri.
